ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2018/2011

Asupra recursului de față: Din analiza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin încheierea de ședință din data de 14 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 3411/2/2011, conform art. 160 8 C. proc. pen., a admis în principiu cererea formulată de inculpatul C.G.R. și conform art. 160 2 raportat la art. 160 8a C. proc. pen., a respins ca nefondată cerea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.G.R., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 3411/2/2011. Prin decizia penală nr. 169 din 20 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de București, secția I penală, printre altele s-a dispus ca în temeiul art. 26 C. pen.

raportat la art. 257 C. pen. raporta la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.G.R. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influentă. În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a , lit. b) și c) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În temeiul art. 86 1 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani și 6 luni, calculat potrivit art. 86 2 C. pen. În temeiul art. 86 3 C. pen.

a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații: a) să se prezinte trimestrial, în ziua de joi a primei săptămâni din fiecare trimestru, la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă; e) să nu schimbe domiciliul sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială a municipiului București, decât în condițiile fixate de instanță.

In temeiul art. 359 alin. (1) C. proc. pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86 4 C. pen. cu referire la art. 83 și art. 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare a suspendat executarea pedepsei accesorii. In temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 126/UP din 08 martie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, dacă nu este arestat în altă cauză. In temeiul art. 88 C. pen. a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv începând cu data de 07 martie 2011 și până la data punerii sale în libertate, și deduce din pedeapsa aplicată această perioadă.

Înalta Curte examinând recursul declarat, cât și din oficiu cauza, potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul nu este fondat. Prin decizia mai sus precizată respectiv decizia penală nr. 169 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, inculpatul C.G.R. a fost pus în liberate de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 126/UP din 08 martie 2011 emis de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, dacă nu este arestat în altă cauză. La momentul promovării recursului recurentului inculpat împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I p enală, pronunțată în dosarul nr. 3411/2/2011, care avea ca obiect cererea de liberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe dispozițiile art. 160 2 C. proc.

pen., inculpatul se afla încă în stare de detenție. In raport cu dispoziția Curții de Apel București de punere de îndată în liberate a inculpatului C.G.R., dispoziție care a intervenit la data de 20 aprilie 2011, recursul inculpatului este nefondat, întrucât în această situație procesuală, recurentul se află în stare de liberate, iar cererea de liberare provizorie sub control judiciar a acestuia care a format obiectul recursului prezent nu mai poate fi supusă cenzurii controlului judecătoresc având în vedere tocmai ridicarea măsurii preventive de sub puterea căreia se afla inculpatul la momentul declarării recursului. Înalta Curte conform art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul de inculpatul C.G.R.

împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 3411/2/2011. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului prezentei decizii. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G.R. împotriva încheierii din 14 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 3411/2/2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 mai 2011.