ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 524/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr.

3720/3/2008, reclamanta M.N.O. a chemat-o în judecată pe pârâta SC R.D.P. SRL

Voluntari, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se

dispună obligarea acesteia la plata sumei de 136.000 lei (68.000 lei achitați

în baza facturii fiscale nr. 8489195 și a O.P. nr. 5 din 20 martie 2007 și

68.000 lei clauza penală), precum și la cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinare,

pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca

neîntemeiată, iar pe cale reconvențională – obligarea reclamantei – pârâte la

plata sumei de 136.000 lei reprezentând prejudiciu cauzat de atitudinea

culpabilă a reclamantei.

Prin sentința

comercială nr. 4147 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, în dosarul nr.3 720/3/2008 a fost admisă cererea principală

formulată de reclamanta M.N.O. și a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

reconvențională formulată de pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari.

A fost obligată

pârâta la 136.000 lei despăgubiri și la 4.452,50 lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia

comercială nr. 419 din 22 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a

V-a comercială, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC R.D.P. SRL

Voluntari și a respins ca neîntemeiată cererea intimatei reclamante M.N.O. de

acordare a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 2040

din 2 iunie 2010, pronunțată în dosarul cu același număr unic, Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâta SC

R.D.P. SRL Voluntari, a casat decizia comercială nr. 419 din 22 octombrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, și a trimis

cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea apelului.

Pe rolul Curții de

Apel București, secția a V-a comercială, cauza a fost înregistrată, în

rejudecarea apelului, sub nr. 3720./3/2008.

După rejudecare,

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 130

din 24 martie 2011 a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta SC R.D.P.

SRL cu sediul în

Voluntari, împotriva

sentinței comerciale nr. 4147 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul

București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 3720/3/2008.

A respins cererea

intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei

comerciale nr. 130 din 24 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a

comercială, a declarat recurs pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari, întemeiat pe art.

304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate solicitând în

concluzie admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat,

modificarea deciziei în sensul admiterii apelului său și respingerii acțiunii

reclamantei.

Recursul

pârâtei

SC

R.D.P. SRL Voluntari,

este insuficient timbrat.

Examinând

cererea de recurs sub aspectul regularității acesteia, așa cum cer dispozițiile

art. 302 ind.1 alin. (2) C. proc. civ., se constată că recurenta pârâtă nu

achitat integral taxa judiciară de timbru în cuantumul indicat de instanță.

La data

de 28 noiembrie 2011, recurenta a fost citată pentru termenul din 30 noiembrie

2011, cu mențiunea de a achita în recurs taxa judiciară de timbru corectă în

valoare de 2.165,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii

aflată la fila 14 dosar recurs.

Conform art. 1 din

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile

introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru

prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și

de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până

la termenul stabilit de instanță.

Deși la

termenul din 30 noiembrie 2011, când reprezentantul recurentei a fost prezent

și a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 200 lei și timbru judiciar

de 5 lei, i s-a pus în vedere ca până la termenul de judecată fixat la 8

februarie 2012 să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 1.965,5 lei,

așa cum s-a consemnat în încheierea de la acea dată – fila 15 verso, pârâta nu

a înțeles să se conformeze dispozițiilor legale citate și nici solicitărilor

instanței.

Înalta Curte, în

temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., luând în examinare cu

prioritate chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997,

cu referite la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege taxele de timbru se

depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii și

art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificate, în cazul în care partea nu achită taxa

judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea de recurs va fi anulată ca

netimbrată.

Constatând că cererea

de recurs nu a fost timbrată anticipat și că recurenta pârâtă nu a achitat

diferența taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.965,5 lei, nici până la

termenul stabilit de instanță, 8 februarie 2012, pentru când procedura de

citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu operează scutirea legală de

la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor

art. 20 alin (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1)

și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 și art. 9 din

O.G. nr. 32/1995, modificate, să dispună anularea recursului pârâtei, ca insuficient

timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează

recursul declarat de pârâta SC R.D.P. SRL VOLUNTARI împotriva deciziei

comerciale nr. 130 din 24 martie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a V-a comercială, ca insuficient timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

8 februarie 2012.