ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 524/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr. 3720/3/2008, reclamanta M.N.O. a chemat-o în judecată pe pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 136.000 lei (68.000 lei achitați în baza facturii fiscale nr. 8489195 și a O.P. nr. 5 din 20 martie 2007 și 68.000 lei clauza penală), precum și la cheltuieli de judecată. Prin întâmpinare, pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, iar pe cale reconvențională – obligarea reclamantei – pârâte la plata sumei de 136.000 lei reprezentând prejudiciu cauzat de atitudinea culpabilă a reclamantei.

Prin sentința comercială nr. 4147 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr.3 720/3/2008 a fost admisă cererea principală formulată de reclamanta M.N.O. și a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari. A fost obligată pârâta la 136.000 lei despăgubiri și la 4.452,50 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia comercială nr. 419 din 22 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a anulat ca netimbrat apelul declarat de pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari și a respins ca neîntemeiată cererea intimatei reclamante M.N.O. de acordare a cheltuielilor de judecată. Prin decizia nr. 2040 din 2 iunie 2010, pronunțată în dosarul cu același număr unic, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de pârâta SC R.D.P.

SRL Voluntari, a casat decizia comercială nr. 419 din 22 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru soluționarea apelului. Pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a comercială, cauza a fost înregistrată, în rejudecarea apelului, sub nr. 3720./3/2008. După rejudecare, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 130 din 24 martie 2011 a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta SC R.D.P. SRL cu sediul în Voluntari, împotriva sentinței comerciale nr. 4147 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 3720/3/2008. A respins cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei comerciale nr. 130 din 24 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, a declarat recurs pârâta SC R.D.P. SRL Voluntari, întemeiat pe art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate solicitând în concluzie admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului său și respingerii acțiunii reclamantei. Recursul pârâtei SC R.D.P. SRL Voluntari, este insuficient timbrat. Examinând cererea de recurs sub aspectul regularității acesteia, așa cum cer dispozițiile art. 302 ind.1 alin. (2) C. proc. civ., se constată că recurenta pârâtă nu achitat integral taxa judiciară de timbru în cuantumul indicat de instanță.

La data de 28 noiembrie 2011, recurenta a fost citată pentru termenul din 30 noiembrie 2011, cu mențiunea de a achita în recurs taxa judiciară de timbru corectă în valoare de 2.165,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii aflată la fila 14 dosar recurs. Conform art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau în mod excepțional până la termenul stabilit de instanță.

Deși la termenul din 30 noiembrie 2011, când reprezentantul recurentei a fost prezent și a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 200 lei și timbru judiciar de 5 lei, i s-a pus în vedere ca până la termenul de judecată fixat la 8 februarie 2012 să completeze taxa judiciară de timbru cu suma de 1.965,5 lei, așa cum s-a consemnat în încheierea de la acea dată – fila 15 verso, pârâta nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor legale citate și nici solicitărilor instanței. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., luând în examinare cu prioritate chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referite la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificate, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea de recurs va fi anulată ca netimbrată. Constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat și că recurenta pârâtă nu a achitat diferența taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.965,5 lei, nici până la termenul stabilit de instanță, 8 februarie 2012, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 și art. 9 din O.G.

nr. 32/1995, modificate, să dispună anularea recursului pârâtei, ca insuficient timbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de pârâta SC R.D.P. SRL VOLUNTARI împotriva deciziei comerciale nr. 130 din 24 martie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca insuficient timbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2012.