ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2718/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2718/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2518 din 30 octombrie 2009,
Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a admis
excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mehedinți și în consecință, a
declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul V.A.N. în
contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinți și Administrația
Fondului pentru Mediu București, în favoarea Curții de Apel Craiova.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul
Mehedinți a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe,
reclamantul V.A.N. a solicitat obligarea pârâtelor A.N.A.F. - D.G.F.P.
Mehedinți și Administrația Fondului pentru Mediu București ,la restituirea
taxelor speciale de poluare în cuantum de 4410 lei, respectiv 1990 lei.
In motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că a
cumpărat de la fratele său două autoturisme achiziționate din Germania, pentru
a căror înmatriculare a achitat sumele de 4410 lei cu chitanța seria TS3B nr.
1706495 din 11 iulie 2008, respectiv 1990 lei cu chitanța TS3B nr. 1772772 din 16
octombrie 2008, susținând că taxa de poluare instituită de O.U.G. nr. 50/2008
este discriminatorie, întrucât această taxă este percepută numai pentru
autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în
România, în timp ce pentru autoturismele înmatriculate în România nu mai este
percepută o altă taxă la o nouă înmatriculare.
Conform art. 5 din O.U.G. nr. 50/2008 taxa de poluare
se calculează de autoritatea fiscală competentă și se plătește de contribuabil
într-un cont deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației
Fondului pentru Mediu.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din O.U.G. nr. 196 din
22 decembrie 2005, Administrația Fondului pentru Mediu este o instituție
publică cu personalitate juridică care are ca principală atribuție urmărirea
gestionării fondului pentru mediu, fiind astfel autoritatea publică centrală
care gestionează sumele colectate cu titlu de taxă de poluare achitate după intrarea
în vigoare a O.U.G. nr. 50/2008
Prin urmare, având în vedere toate aceste aspecte,
precum și dispozițiile art. 3 C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 10 alin.
(1) din Lega nr. 554/2004, instanța observă că în speță, reclamantul a
solicitat numai obligarea pârâtelor la restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă
de poluare nu și anularea vreunui act administrative emis de A.N.A.F. - D.G.F.P.
Mehedinți.
Curtea de Apel Craiova, secția contencios
administrative și fiscal, prin sentința civilă 516 din 18 decembrie 2009 a
admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Craiova, a declinat
competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul V.A.N. în
contradictoriu cu pârâtele , în favoarea Tribunalului Mehedinți și constatând
ivit conflictul negativ de competență a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație
și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Craiova a
reținut că în speță, reclamantul a solicitat restituirea taxelor speciale de
poluare.
Astfel, taxa de poluare a cărei restituire a fost
solicitată de reclamantul V.A.N., intră în categoria taxelor fiscale , așa cum
prevăd dispozițiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 50 /2008 care definește
taxa de poluare.
Înalta Curte, soluționând conflictul negativ de
competență conform art.22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența
de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția
comercială și de contencios administrativ.
Pentru a ajunge la această soluție, Înalta Curte a
avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin.
(1) lit. f) din Legea 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare
de către instanțele de contencios administrative competente potrivit legii
organice, a litigiilor în care cel puțin una din părți este o autoritate
publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a
unui act administrative, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în
termenul legal ori a din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare
la un drept sau interes legitim.
In speță, prin demersul său judiciar reclamantul V.A.N.
a solicitat obligarea pârâtelor A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinți și Administrația
Fondului pentru Mediu București la restituirea taxelor principale de poluare în
cuantum de 4410 lei, respectiv 1990 lei.
Competența materială a instanței de contencios
administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din
Legea 554/2004 potrivit cărora "Litigiile privind actele administrative
emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele
care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii
ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de către
tribunalele-administrativ fiscale, iar cele privind actele administrative emise
sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc
taxe și impozite, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de
500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrative și
fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede
altfel".
Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
reglementează competența materială a instanței de contencios administrative și
fiscal, prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă în raport
cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează
obiectul actului administrative contestat.
Prin urmare, cuantumul sumei ce formează obiectul
cererii de chemare în judecată este sub 500.000 lei , astfel că instanța
competentă să soluționeze cauza în fond este tribunalul.
In consecință, având în vedere considerentele arătate
și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta
Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în
favoarea Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios
administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei,
privind pe reclamantul V.A.N. și pe pârâtele A.N.A.F. - D.G.F.P. Mehedinți și Administrația
Fondului pentru Mediu București, în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția
comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 mai 2010.