ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3445/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3445/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3482 din 27
octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea așa cum a fost completată, la data de
27 octombrie 2009, de reclamantul T.D. în contradictoriu cu pârâtul I.G.P.R. și
a obligat pârâtul să plătească reclamantului sporul de confidențialitate - de
12 % din salariul de bază aferent perioadelor 09 martie - 10 aprilie 2009 și 22
iunie - 10 iulie 2009.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin Dispoziția nr. 2340 din 30
octombrie 2008, I.G.P.R. i-a acordat separat și suplimentar reclamantului T.D.,
sporul de confidențialitate de 12 % pentru perioada 02 octombrie 2008 - 01
septembrie 2012 dată la care expiră valabilitatea autorizației de acces.
Instanța de fond a mai reținut că
prin Dispoziția I.G.P.R. nr. 1095 din 03 aprilie 2009, reclamantului i-au fost
restrânse drepturile salariale la salariul de bază, sporul de fidelitate și
sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, toate celelalte sporuri
acordate în aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 38/2003, fiindu-i suspendate, fără
însă a se preciza concret dacă este vorba și de sporul de confidențialitate,
datorită faptului că în perioada 09 martie - 10 aprilie 2009 reclamantul a
urmat „Cursul dezvoltarea carierei management. Pregătire pentru misiuni
internaționale E.U.P.O.L.”.
A mai reținut instanța de fond că
prin deciziile nr. 1095 din 03 aprilie 2009 și nr. 1400 din 14 martie 2009 I.G.P.R.
a stabilit că polițiștii din cadrul I.G.P.R. care au urmat cursuri de carieră,
beneficiază de salariul de bază avut la data începerii cursurilor și după caz,
de sporul de fidelitate și de sporurile aplicabile personalului din
instituțiile de învățământ.
Concluzionând, prima instanța a
constatat că nici Anexa 13 din Ordinul nr. S/629 al Ministerul Administrației
și Internelor nu cuprinde dispoziții care să reglementeze o eventuală
suspendare a sporului de confidențialitate și nici Deciziile nr. 1095 din 03
aprilie 2009 și nr. 1400 din 14 martie 2009 emise de I.G.P.R. nu prevăd
dispoziții exprese privitoare la suspendarea sporului de confidențialitate.
Împotriva sentinței civile nr. 3482
din 27 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal
pârâtul I.G.P.R., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac
și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii
reclamantului ca neîntemeiată, având în vedere că instanța de fond a
interpretat greșit situația juridică dedusă judecății și hotărârea a fost dată
cu aplicarea greșită a legii.
A învederat recurentul, prin
motivele de recurs, că acțiunea reclamantului este neîntemeiată și trebuie
respinsă, întrucât art. 35 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003 prevede un regim
salarial distinct, restrâns, pentru polițiștii care urmează cursuri de carieră.
Pe perioada acestor cursuri, se întrerupe implicit ope legis acordarea
celorlalte drepturi de natură salarială, care nu sunt enumerate în norma
menționată. Operațiunea tehnico-administrativă de aplicare a acestei prevederi
legale s-a concretizat în emiterea Dispozițiilor I.G.P.R. nr. 1095 din 3
aprilie 2009 și nr. 1400 din 14 mai 2009, în care sunt prevăzute drepturile de
care beneficiază polițiștii pentru perioada în care au urmat cursuri de
carieră. Față de acest regim legal imperativ, nu este necesară stipularea
expresă a drepturilor salariale a căror acordare este întreruptă pentru
perioada respectivă. Din punct de vedere al tehnicii legislative, nici în O.G. nr.
19/2006 și nici în Ordinul M.I.R.A nr. S/629/2008 nu se prevede interdicția
întreruperii acordării sporului de confidențialitate în situațiile reglementate
expres, anterior, de actele normative în materie. Deși ulterioară O.G. nr. 38/2003,
O.G. nr. 19/2006 nu intervine cu privire la restrângerea drepturilor salariale
reglementată de art. 35 alin. (2) din primul act normativ menționat. Mai mult,
după apariția O.G. nr. 19/2006, a fost adoptată O.G. nr. 57/2006 pentru modificarea
O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 491/2006, care modifică alin.
(2) al art. 35 din O.G. nr. 38/2003, în sensul adăugării sporului de fidelitate
la remunerația de care beneficiază polițiștii pe durata cursurilor de carieră,
fără să adopte aceeași măsură și în ceea ce privește sporul pentru păstrarea
confidențialității în legătură cu informațiile clasificate.
În ceea ce privește fondul dreptului
aflat în discuție, s-a arătat că sporurile, cum este și cel pentru păstrarea
confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, sunt elemente
accesorii și variabile ale salariului, care se acordă în funcție de condițiile
în care se prestează munca și constituie, în principal, un factor compensatoriu
pentru anumite condiții de muncă sau pentru întrunirea de către cel în cauză a
unor cerințe speciale, una dintre acestea fiind aceea ca funcționarul să
lucreze efectiv în condițiile prescrise de lege pentru acordarea acelui spor.
Pe de altă parte, s-a relevat că practica judiciară a statuat că un spor are și
un caracter limitat în timp iar plata lui încetează ori de câte ori nu mai
subzistă condițiile de muncă deosebite care au justificat acordarea lui prin
decizia conducătorului autorității sau instituției publice competente și că nu
se poate pretinde acordarea unui spor cu valoare de drept salarial în
condițiile în care nu a fost încă prestată de către angajat munca ce justifică
acordarea salariului.
În fine, referitor la cele reținute
în considerentele hotărârii instanței de fond în sensul că actul normativ
invocat (O.G. nr. 19/2006) nu cuprinde dispoziții care să reglementeze o
eventuală suspendare/întrerupere a sporului și că dispozițiile I.G.P.R. nr. 1400
din 14 mai 2009 și nr. 1095 din 3 aprilie 2009 nu se referă expres la
suspendarea sporului de confidențialitate, s-a precizat de către recurent că
instanța de fond nu a ținut seama de prevederile art. 35 alin. (2) din O.G. nr.
38/2003 care dispun restrângerea drepturilor salariale ale polițiștilor care
participă la cursurile de natura celui urmat de intimatul - reclamant și că
aceasta a sancționat practic tehnica de redactare sub aspect logic a
dispozițiilor I.G.P.R. emise în aplicarea art. 35 alin. (2) din O.G. nr. 38/2003.
Or, sub acest ultim aspect, s-a subliniat că în cuprinsul acestor dispoziții se
prevede ceea ce se acordă polițiștilor care urmează cursuri de carieră pe
perioadele acestora, și nu ceea ce nu se acordă.
Prin întâmpinare intimatul T.D. a
solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că hotărârea recurată
este legală și temeinică și a fost dată cu interpretarea corectă a situației de
fapt și cu aplicarea corespunzătoare a textelor legale incidente.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 35 alin. (2) din O.G. nr.
38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, astfel cum a
fost modificat prin art. I pct. 3 din O.G. nr. 57/2006 (M. Of., nr. 746/31.08.2006),
pe timpul participării la cursuri de carieră polițiștii beneficiază de salariul
de bază avut la data începerii cursurilor și, după caz, de sporul de fidelitate
și de sporurile aplicabile personalului din instituția de învățământ, potrivit art.
23. Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.G.
nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar
și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare
națională, ordine publică și siguranță națională, astfel cum a fost modificat
prin Legea nr. 444/2006 (M. Of., nr. 978/7.12.2006), pentru păstrarea
confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de
certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate,
funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract
și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine
publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din
solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele
bugetelor aprobate. Art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 19/2006, modificat prin Legea
nr. 444/2006, dispune, în plus, că unitățile, categoriile de personal,
condițiile de acordare și cuantumul sporului de confidențialitate se stabilesc
prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din
sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. În
aplicarea art. 3 alin. (3) din O.G. nr. 19/2006 a fost emisă Dispoziția nr. 2340
din 30 octombrie 2008 a I.G.P.R. prin care reclamantului T.D., deținătorul
certificatului/avizului de securitate având data de expirare 1 septembrie 2010,
i s-a stabilit un spor de confidențialitate în cuantum de 12 % din salariul de
bază, începând cu data de 2 octombrie 2008.
În mod corect instanța de fond a
admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâtul I.G.P.R. la plata în favoarea
reclamantului a sporului de confidențialitate de 12 % din salariul de bază
corespunzător perioadelor 9 martie 2009 - 10 aprilie 2009 și, respectiv, 22
iunie 2009 - 10 iulie 2009, când acesta a urmat cursuri de carieră, întrucât
prin raportare la dispozițiile din O.G. nr. 38/2003, cu modificările și
completările ulterioare, inclusiv ale art. 35 alin. (2) din actul normativ
menționat, care constituie legea generală, dreptul comun în materia salarizării
polițiștilor, prevederile art. 3 alin. (1) și (3) din O.G. nr. 19/2006, cu
modificările și completările ulterioare, au caracter special, fiind aplicabile
cu prioritate. Acordarea sporului de confidențialitate în legătură cu informațiile
clasificate este prevăzută, în cazul în analiză, în favoarea polițiștilor,
funcționari publici cu statut special, pe perioada valabilității
certificatului/avizului de securitate, textul art. 3 alin. (1) și (3) din O.G. nr.
19/2006, cu modificările și completările ulterioare, nefăcând nici o distincție
în funcție de situația în care polițistul participă sau nu la cursuri de
carieră. O asemenea distincție este dealtfel și greu de conceput, fiind evident
că obligația de păstrare a confidențialității în legătură cu informațiile
clasificate subzistă și pe durata cursurilor de carieră.
În aceste condiții, se constată că
motivele de recurs invocate în cauză nu sunt întemeiate și că hotărârea atacată
este legală și temeinică astfel că se va dispune, în temeiul prevederilor art. 312
alin. (1) C. proc. civ., respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de I.G.P.R.
împotriva sentinței civile nr. 3482 din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de I.G.P.R.
împotriva sentinței civile nr. 3482 din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 28 iunie 2010.