ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5289/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Pin

acțiunea înregistrată sub nr. 4343/2/2010 din data de 17 mai 2010 reclamanții B.N.,

C.O., C.R., C.D., C.D., C.R., D.D., D.D., G.M., G.N., G.V., I.C., I.L., M.D., M.S.,

M.C., M.R., M.M., M.C., N.F., P.M., P.Ș., R.P., R.C., S.D., S.M. și S.V. au

chemat în judecată pârâtul M.E.C.M. solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se dispună:

- anularea Ordinului nr. 324/2010 emis de M.E.C.M.A. cu

privire la reîncadrarea lor conform anexei 1/1 pct. 1 din Legea nr. 330/2009;

- obligarea pârâtei la emiterea unui nou Ordin privind

încadrarea lor în funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II subpct. l din Legea nr.

330/2009 - Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice;

- obligarea pârâtei la includerea în salariul de bază pe anul

2010 a sporurilor de confidențialitate și a sporului pentru mediu vătămător și

plata acestuia pentru perioada 01 ianuarie 2010 și până la includerea în

salariul de bază;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt angajați ai M.E.C.M.A.,

având funcții specifice comerțului exterior și cooperării economice.

Arată reclamanții că pârâtul a emis Ordinul nr. 324/2010 prin

care a dispus începând cu 1 ianuarie 2010 reîncadrarea acestora la anexa 1/1 pct.

1 - salarii de bază pentru funcții de specialitate Legea nr. 330/2009, anexă ce

reprezintă legea cadru pentru lucrătorii tuturor instituțiilor prevăzute în

titlul anexei.

Soluția instanței de fond și considerentele acesteia

Prin Sentința civilă nr. 5571 din 4 octombrie 2011, Curtea de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins

acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.

A reținut instanța de fond că reclamanții sunt angajați ai M.E.C.M.A.

în funcții specifice comerțului exterior și cooperării economice și prin

Ordinul nr. 324/2010 s-a dispus ca, începând cu data de 1 ianuarie 2010, să fie

reîncadrați în funcțiile și cu salariile redate pentru fiecare în statul de

personal anexat, ce face parte integrantă din prezentul ordin.

Reclamanții sunt nemulțumiți, în principal, de modalitatea de

reîncadrare în anexa 1/1 pct. 1 Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară

a personalului plătit din fonduri publice, apreciind că în realitate funcțiile

deținute sunt prevăzute în Anexa 1/1 pct. II/l Legea nr. 330/2009.

Funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II/l Legea nr. 330/2009

sunt funcții diplomatice specifice M.A.E. și expres prevăzute de Legea nr. 269/2003

privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, pe aceste funcții

fiind reîncadrați salariații M.E.C.M.A. ce dețineau astfel de funcții, în

conformitate cu legislația în domeniu.

A mai reținut prima instanță că Ordinul contestat de

reclamanți sub aspectul reîncadrării acestora a fost emis ca urmare a

reorganizării M.E. și preluării activităților de comerț, întreprinderi mici și

mijlocii și mediu de afaceri și a structurilor specializate în aceste domenii

de la M.I.M.M., potrivit O.U.G. nr. 115/2009, și nu rezultă că reclamanții ar

fi contestat măsura reîncadrării la acel moment.

Așadar, cererea de anulare a Ordinului atacat și de emitere a

unui alt ordin conform căruia reclamanții să fie reîncadrați în Anexa 1/1 pct. II/l

Legea nr. 330/2009 este neîntemeiată.

În ceea ce privește acordarea sporului de 10% din salariul de

bază, spor pentru condiții deosebite de muncă, prima instanță a reținut că

reclamanții au beneficiat conform Ordinului nr. 969 din 24 iunie 2009 de un

spor pentru condiții vătămătoare în procent de 5% din salariul de bază.

Ulterior, prin Ordinul M.I.M.M. nr. 1239 din 28 octombrie 2009 sporul a fost

acordat integral în procent de 10%, însă doar pentru perioada 01 iulie 2009-28

octombrie 2009.

Având în vedere că potrivit art. 15 alin. (2) O.G. nr. 6/2007,

categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului pentru condiții

vătămătoare și condițiile de acordare se stabilesc prin actul administrativ al

ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal

prevăzute în bugetul aprobat, iar angajații M.E. ce a preluat personalul M.I.M.M.C.M.A.,

nu au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare, în mod corect, pornind

de la acordarea unitară a drepturilor salariale, reclamanții nu au mai primit

acest spor.

Cu privire la acordarea sporului de confidențialitate, în

procent de 15% din salariul de bază, ce se acordă funcționarilor publici, prin

Ordinul 890 din 1 iunie 2009 emis în temeiul prevederilor art. 19 din O.U.G.

nr. 35 din 11 iunie 2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul

cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, a reținut instanța de fond că

acest spor a fost suspendat.

Astfel, la data de 31 decembrie 2009 acest spor nu se mai

regăsea în drepturile bănești ale reclamanților și ca atare nu a putut fi

preluat la data de 1 ianuarie 2010, potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (5)

Legea nr. 330/2009.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții R.P.,

C.R., I.C., I.L., C.D., G.N., M.D., S.V., S.M., P.Ș., N.F., D.D., M.S., M.C., G.M.,

C.R., M.M., B.N., C.O., C.D., G.V., D.D., M.C., M.R., C.C., P.M., S.D.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, prin prisma motivului de

recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 C. proc. civ.

Solicită recurenții admiterea recursului, modificarea în tot

a sentinței atacate și, în urma rejudecării, pe fond, admiterea acțiunii astfel

cum a fost formulată.

Criticile subsumate motivului de recurs menționat sunt următoarele:

- instanța de fond a reținut, în mod greșit, că funcțiile

prevăzute în Anexa 1/1 pct. II, subpunct. 1 din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

respectiv Anexa I, cap. I, pct. 2.1. din Legea nr. 284/2010 ale personalului

care îndeplinește funcții specifice comerțului exterior sunt funcții

diplomatice specifice M.A.E. prevăzute expres în Legea nr. 269/2003.

- în realitate, afirmă recurenții, funcțiile personalului cu

atribuții de comerț exterior sunt identice în cele două legi-cadru, iar

încadrarea reclamanților în alte funcții și cu alți coeficienți de ierarhizare

decât cele stabilite în Anexa I, cap. II, pct. 2/1 - salarii de bază pentru

personalul care îndeplinește funcții specifice comerțului exterior constituie o

încălcare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 284/2010.

- în ceea ce privește sporul de 10% pentru condiții

vătămătoare, afirmă recurenții că în mod greșit instanța de fond a considerat

că acesta a fost acordat doar pentru perioada 1 iulie 2009 - 28 octombrie 2009,

interpretând eronat art. 4 al Ordinului nr. 1239/2009 al ministrului pentru

întreprinderi mici și mijlocii, acest spor trebuind acordat și pentru anul

2010.

- în ceea ce privește sporul de confidențialitate, arată

recurenții că acesta a fost doar suspendat, și nu anulat sau desființat, ceea

ce presupune că dreptul legal la acordarea acestui spor există în continuare.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând

sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele

invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,

inclusiv cele ale art. 304

1

, constată că recursul este nefondat

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocat

sentinței recurate referitoare la reîncadrarea reclamanților, în temeiul Legii nr.

330/2009, Înalta Curte constată că este nefondată.

Astfel, solicitarea recurenților - reclamanți de a

fi reîncadrați din punct de vedere salarial conform anexei 1/1 punctul 2/1 la

Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice, nu are fundament juridic.

Recurenții-reclamanți sunt angajați în funcții publice de

execuție, în cadrul M.E.C.M.A. care s-a înființat prin reorganizarea M.I.M.M.C.M.A.

Prin prezentul demers judiciar, aceștia solicită să fie

reîncadrați în baza Legii nr. 330/2009, pe funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct.

II/l a legii menționate.

Înalta Curte constată că, astfel cum a reținut și instanța de

fond, funcțiile prevăzute la pct. II/l din Anexa I la lege sunt funcții

diplomatice specifice M.A.E. și expres prevăzute în Legea nr. 269/2003 privind

statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, așa cum, în mod expres

este stabilit și modul de acordare, echivalare și păstrare a acestora.

Or, recurenții-reclamanți nu dețineau funcții diplomatice

înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, iar faptul că aceștia

exercitau funcții cu atribuții în comerțul exterior, nu le conferă statut de

funcționar diplomatic.

Prin urmare, reîncadrarea reclamanților pe funcțiile

prevăzute de Anexa 1/1 pct. II subpunct. 1 din Legea nr. 330/2009, ar însemna

schimbarea naturii juridice a funcției deținute de aceștia anterior Legii nr. 330/2009,

motiv pentru care critica dezvoltată pe acest aspect este nefondată.

pe care recurenții-reclamanți pretind că ar fi trebuit să îl primească .și în

anul 2010, Înalta Curte retine că din actele dosarului rezultă că începând cu

data de 1 ianuarie 2010, acordarea acestui spor s-a făcut în conformitate cu

dispozițiile art. 9 din Legea nr. 330/2009, pe baza buletinelor de determinare

și expertizare emise de autorități abilitate în acest sens, prin regulament de

către ordonatorul principal, de credite, cu consultarea sindicatului și cu

avizul M.M.F.P.S. și al M.F.P.

Acest spor nu a mai fost prevăzut prin bugetul de venituri și

cheltuieli al M.E.C.M.A., astfel că, în acord și cu dispozițiile art. 15 alin. (2)

din O.G. nr. 6/2007, recurenții-reclamanți nu au beneficiat de spor pentru anul

2010.

confidențialitate, Înalta Curte reține că și aceasta este nefondată, având în

vedere prevederile XIX din O.G. nr. 35 din 11 aprilie 2998 privind

reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în

sectorul bugetar, potrivit cărora „Ordonatorii principali de credite au avut

obligația de a se încadra în limitele de cheltuieli cu personalul, așa cum

acestea sunt prevăzute în legea bugetară anuală".

În aceste condiții, M.I.M.M.C.M.A., în cadrul căruia activau

reclamanții, a suspendat acordarea sporului de confidențialitate.

Prin urmare, la data de 31 decembrie 2009, acest spor nu se

mai regăsea în drepturile bănești ale personalului cu activitate de comerț

exterior și, ca atare, nu a mai putut fi preluat la data de 01 ianuarie 2010 ca

sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu pentru anul 2010, astfel cum era

reglementat în art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de

reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și

stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar).

În concluzie, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de R.P., C.R., I.C., I.L., C.D., G.N.,

M.D., S.V., S.M., P.Ș., N.F., D.D., M.S., M.C., G.M., C.R., M.M., B.N., C.O., C.D.,

G.V., D.D., M.C., M.R., C.C., P.M., S.D. împotriva Sentinței civile nr. 5571

din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2012.