ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5289/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Cererea de chemare în judecată Pin acțiunea înregistrată sub nr. 4343/2/2010 din data de 17 mai 2010 reclamanții B.N., C.O., C.R., C.D., C.D., C.R., D.D., D.D., G.M., G.N., G.V., I.C., I.L., M.D., M.S., M.C., M.R., M.M., M.C., N.F., P.M., P.Ș., R.P., R.C., S.D., S.M. și S.V. au chemat în judecată pârâtul M.E.C.M. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anularea Ordinului nr. 324/2010 emis de M.E.C.M.A. cu privire la reîncadrarea lor conform anexei 1/1 pct. 1 din Legea nr. 330/2009; - obligarea pârâtei la emiterea unui nou Ordin privind încadrarea lor în funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II subpct.

l din Legea nr. 330/2009 - Legea cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; - obligarea pârâtei la includerea în salariul de bază pe anul 2010 a sporurilor de confidențialitate și a sporului pentru mediu vătămător și plata acestuia pentru perioada 01 ianuarie 2010 și până la includerea în salariul de bază; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. In motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt angajați ai M.E.C.M.A., având funcții specifice comerțului exterior și cooperării economice. Arată reclamanții că pârâtul a emis Ordinul nr. 324/2010 prin care a dispus începând cu 1 ianuarie 2010 reîncadrarea acestora la anexa 1/1 pct. 1 - salarii de bază pentru funcții de specialitate Legea nr. 330/2009, anexă ce reprezintă legea cadru pentru lucrătorii tuturor instituțiilor prevăzute în titlul anexei.

Soluția instanței de fond și considerentele acesteia Prin Sentința civilă nr. 5571 din 4 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiată. A reținut instanța de fond că reclamanții sunt angajați ai M.E.C.M.A. în funcții specifice comerțului exterior și cooperării economice și prin Ordinul nr. 324/2010 s-a dispus ca, începând cu data de 1 ianuarie 2010, să fie reîncadrați în funcțiile și cu salariile redate pentru fiecare în statul de personal anexat, ce face parte integrantă din prezentul ordin. Reclamanții sunt nemulțumiți, în principal, de modalitatea de reîncadrare în anexa 1/1 pct. 1 Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, apreciind că în realitate funcțiile deținute sunt prevăzute în Anexa 1/1 pct. II/l Legea nr. 330/2009.

Funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II/l Legea nr. 330/2009 sunt funcții diplomatice specifice M.A.E. și expres prevăzute de Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, pe aceste funcții fiind reîncadrați salariații M.E.C.M.A. ce dețineau astfel de funcții, în conformitate cu legislația în domeniu. A mai reținut prima instanță că Ordinul contestat de reclamanți sub aspectul reîncadrării acestora a fost emis ca urmare a reorganizării M.E. și preluării activităților de comerț, întreprinderi mici și mijlocii și mediu de afaceri și a structurilor specializate în aceste domenii de la M.I.M.M., potrivit O.U.G. nr. 115/2009, și nu rezultă că reclamanții ar fi contestat măsura reîncadrării la acel moment.

Așadar, cererea de anulare a Ordinului atacat și de emitere a unui alt ordin conform căruia reclamanții să fie reîncadrați în Anexa 1/1 pct. II/l Legea nr. 330/2009 este neîntemeiată. În ceea ce privește acordarea sporului de 10% din salariul de bază, spor pentru condiții deosebite de muncă, prima instanță a reținut că reclamanții au beneficiat conform Ordinului nr. 969 din 24 iunie 2009 de un spor pentru condiții vătămătoare în procent de 5% din salariul de bază. Ulterior, prin Ordinul M.I.M.M. nr. 1239 din 28 octombrie 2009 sporul a fost acordat integral în procent de 10%, însă doar pentru perioada 01 iulie 2009-28 octombrie 2009. Având în vedere că potrivit art. 15 alin. (2) O.G. nr. 6/2007, categoriile de funcționari publici, cuantumul sporului pentru condiții vătămătoare și condițiile de acordare se stabilesc prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat, iar angajații M.E.

ce a preluat personalul M.I.M.M.C.M.A., nu au beneficiat de sporul pentru condiții vătămătoare, în mod corect, pornind de la acordarea unitară a drepturilor salariale, reclamanții nu au mai primit acest spor. Cu privire la acordarea sporului de confidențialitate, în procent de 15% din salariul de bază, ce se acordă funcționarilor publici, prin Ordinul 890 din 1 iunie 2009 emis în temeiul prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 35 din 11 iunie 2009 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, a reținut instanța de fond că acest spor a fost suspendat. Astfel, la data de 31 decembrie 2009 acest spor nu se mai regăsea în drepturile bănești ale reclamanților și ca atare nu a putut fi preluat la data de 1 ianuarie 2010, potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (5) Legea nr. 330/2009.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții R.P., C.R., I.C., I.L., C.D., G.N., M.D., S.V., S.M., P.Ș., N.F., D.D., M.S., M.C., G.M., C.R., M.M., B.N., C.O., C.D., G.V., D.D., M.C., M.R., C.C., P.M., S.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 C. proc. civ. Solicită recurenții admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și, în urma rejudecării, pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Criticile subsumate motivului de recurs menționat sunt următoarele: - instanța de fond a reținut, în mod greșit, că funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II, subpunct.

1 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Anexa I, cap. I, pct. 2.1. din Legea nr. 284/2010 ale personalului care îndeplinește funcții specifice comerțului exterior sunt funcții diplomatice specifice M.A.E. prevăzute expres în Legea nr. 269/2003. - în realitate, afirmă recurenții, funcțiile personalului cu atribuții de comerț exterior sunt identice în cele două legi-cadru, iar încadrarea reclamanților în alte funcții și cu alți coeficienți de ierarhizare decât cele stabilite în Anexa I, cap. II, pct. 2/1 - salarii de bază pentru personalul care îndeplinește funcții specifice comerțului exterior constituie o încălcare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 284/2010.

- în ceea ce privește sporul de 10% pentru condiții vătămătoare, afirmă recurenții că în mod greșit instanța de fond a considerat că acesta a fost acordat doar pentru perioada 1 iulie 2009 - 28 octombrie 2009, interpretând eronat art. 4 al Ordinului nr. 1239/2009 al ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, acest spor trebuind acordat și pentru anul 2010. - în ceea ce privește sporul de confidențialitate, arată recurenții că acesta a fost doar suspendat, și nu anulat sau desființat, ceea ce presupune că dreptul legal la acordarea acestui spor există în continuare. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 , constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocat 1. În ceea ce privește critica privind considerentele sentinței recurate referitoare la reîncadrarea reclamanților, în temeiul Legii nr. 330/2009, Înalta Curte constată că este nefondată. Astfel, solicitarea recurenților - reclamanți de a fi reîncadrați din punct de vedere salarial conform anexei 1/1 punctul 2/1 la Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nu are fundament juridic. Recurenții-reclamanți sunt angajați în funcții publice de execuție, în cadrul M.E.C.M.A. care s-a înființat prin reorganizarea M.I.M.M.C.M.A. Prin prezentul demers judiciar, aceștia solicită să fie reîncadrați în baza Legii nr. 330/2009, pe funcțiile prevăzute în Anexa 1/1 pct. II/l a legii menționate.

Înalta Curte constată că, astfel cum a reținut și instanța de fond, funcțiile prevăzute la pct. II/l din Anexa I la lege sunt funcții diplomatice specifice M.A.E. și expres prevăzute în Legea nr. 269/2003 privind statutul Corpului Diplomatic și Consular al României, așa cum, în mod expres este stabilit și modul de acordare, echivalare și păstrare a acestora. Or, recurenții-reclamanți nu dețineau funcții diplomatice înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, iar faptul că aceștia exercitau funcții cu atribuții în comerțul exterior, nu le conferă statut de funcționar diplomatic. Prin urmare, reîncadrarea reclamanților pe funcțiile prevăzute de Anexa 1/1 pct. II subpunct. 1 din Legea nr. 330/2009, ar însemna schimbarea naturii juridice a funcției deținute de aceștia anterior Legii nr. 330/2009, motiv pentru care critica dezvoltată pe acest aspect este nefondată.

2. În ceea ce privește sporul de 10 % pentru mediu vătămător pe care recurenții-reclamanți pretind că ar fi trebuit să îl primească .și în anul 2010, Înalta Curte retine că din actele dosarului rezultă că începând cu data de 1 ianuarie 2010, acordarea acestui spor s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 9 din Legea nr. 330/2009, pe baza buletinelor de determinare și expertizare emise de autorități abilitate în acest sens, prin regulament de către ordonatorul principal, de credite, cu consultarea sindicatului și cu avizul M.M.F.P.S. și al M.F.P. Acest spor nu a mai fost prevăzut prin bugetul de venituri și cheltuieli al M.E.C.M.A., astfel că, în acord și cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din O.G.

nr. 6/2007, recurenții-reclamanți nu au beneficiat de spor pentru anul 2010. 3. În ceea ce privește critica privind sporul de confidențialitate, Înalta Curte reține că și aceasta este nefondată, având în vedere prevederile XIX din O.G. nr. 35 din 11 aprilie 2998 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar, potrivit cărora „Ordonatorii principali de credite au avut obligația de a se încadra în limitele de cheltuieli cu personalul, așa cum acestea sunt prevăzute în legea bugetară anuală". În aceste condiții, M.I.M.M.C.M.A., în cadrul căruia activau reclamanții, a suspendat acordarea sporului de confidențialitate.

Prin urmare, la data de 31 decembrie 2009, acest spor nu se mai regăsea în drepturile bănești ale personalului cu activitate de comerț exterior și, ca atare, nu a mai putut fi preluat la data de 01 ianuarie 2010 ca sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu pentru anul 2010, astfel cum era reglementat în art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar). În concluzie, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de R.P., C.R., I.C., I.L., C.D., G.N., M.D., S.V., S.M., P.Ș., N.F., D.D., M.S., M.C., G.M., C.R., M.M., B.N., C.O., C.D., G.V., D.D., M.C., M.R., C.C., P.M., S.D. împotriva Sentinței civile nr. 5571 din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2012.