ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5299/2011

HOTĂRÂRE
20.06.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5299/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 572 din 18 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman,

secția conflicte de muncă asigurări sociale și contencios administrativ fiscal,

Complet specializat pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul

nr. 3604/87/2008, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.D., în

contradictoriu cu pârâta SC P. SA – M.G.O.M.V. București; s-a dispus obligarea

pârâtei să plătească reclamantului suma de 7.252 lei reprezentând primă de

Paște pentru anul 2005-2006-2007 și de Crăciun pentru perioada 2004-2005-2006, actualizată

la data de 31 ianuarie 2009, în raport de indicele de inflație și suma de

501,70 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva

acestei sentințe recurenta SC P. SA a declarat recurs, criticând-o ca fiind

dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Prin

încheierea din 28 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale,

s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale

formulată de pârâta SC P. SA București și, în temeiul art. 108 alin. (1) lit. a)

pentru formularea cu rea-credință a excepției de neconstituționalitate.

Împotriva

acestei din urmă încheieri a declarat recurs pârâta SC P. SA - membru O.M.V. G.

Prin

încheierea de ședință din data de 22 martie 2010, Înalta Curte de Casație și

Justiție Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs a încheierii de ședință

din 28 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și

pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a

răspuns niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data

de 19 aprilie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus

cauza pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând

această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit

art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de

revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă

că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza

procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și

această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel

spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici

un act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau

posibilitatea să o facă.

Aceasta

este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe

temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din

22 martie 2010, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să

fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel,

din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 19 aprilie 2011,

când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5)

rol în vederea continuării judecății.

Reținând,

așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248

alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de

lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza 1 C.

proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost

învestită.

Constată perimat

recursul declarat de pârâta SC P. SA împotriva încheierii de ședință din 28

septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru

cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 iunie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-17
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4116/2011
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman la 01 iulie 2008, reclamantul G.G.A. a chemat în judecată pe pârâta SC P. SA B
ÎCCJ 2010-03-09
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1553/2010
Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea formulată la 29 noiembrie 2007, M.N., a solicitat instanței, în contradictoriu cu SC P. SA București, să oblige pârâta la pl
ÎCCJ 2011-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3511/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 392 din 26 februarie 2009, Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, a constatat ca prescris dreptul la acțiu
ÎCCJ 2011-03-04
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1988/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2882 din 28 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ fiscal, s-a admis excepția prescrip
ÎCCJ 2011-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3514/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 202 din 5 februarie 2009, Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de re
Sursă