ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4222/2010

Una dintre primele societăți comerciale înșelate a fost SC I. SRL Brașov. În această activitate inculpata a acționat prin intermediul altei societăți, respectiv SC F.I. SRL Cîmpina care trebuia să livreze 16 mc de cherestea societății înșelate. „Scriptic” această cantitate a fost livrată corect, dar în fapt marfa a fost ridicată de SC A. SRL. Pentru această SC A. SRL a emis CEC, în valoare de 274.814.000 lei la Banca SC C. SA - Sucursala Focșani. La data de 9 mai 2005 banca a făcut sesizare pentru lipsa disponibilului în cont și refuz de plată.

La data de 14 iunie 2005, aceeași bancă a constatat că SC A. SRL a mai emis un alt CEC, în valoare de 618.800.000 lei, în favoarea SC A. SRL Tecuci, de la care aceasta ridicase mărfuri, fiind refuzată la plată.

La data de 17 august 2005, SC S.T. SRL a depus plângere prin care reclama o altă societate a inculpatei, respectiv SC P.M.C. SRL de la care aceasta ridicase mărfuri în valoare de 862.646.400 lei.

La data de 5 septembrie 2005, SC F. SRL București, a sesizat faptul că a livrat SC P.M.C. SRL Focșani, mărfuri (canapele) pentru care inculpata a emis fila CEC, dintr-un carnet eliberat de B.R.D. - Sucursala Vrancea, în valoare de 97.200.000 lei, sumă refuzată la plată pentru lipsă disponibil în cont.

La data de 7 septembrie 2005 a fost înregistrată plângerea penală a SC D. SRL Iași care a livrat la SC P.M.C. SRL mărfuri în valoare de 53.305.000 lei, iar pentru plată inculpata a lăsat CEC, dar a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil în cont.

Din aceleași motive, la data de 22 septembrie 2005, SC L. SRL Brașov a făcut plângere împotriva SC A. SRL, deoarece inculpata a lăsat pentru marfa ridicată fila CEC, semnată și ștampilată de inculpată, dar refuzată la plată pentru lipsa de acoperire, în valoare de 699.445.200 lei.

La data de 4 octombrie 2005 SC A. SRL s-a adresat cu plângere pentru înșelăciune, cu suma de 598.370.233 lei pentru marfă ridicată de inculpată cu CEC-ul, pentru care aceasta nu avea nici un fel de disponibil.

O altă societate înșelată este SC H. SRL Focșani de la care inculpata a achiziționat produse electrocasnice, iar după ridicarea mărfurilor a emis pentru achitare, CEC semnat și ștampilat de inculpată pentru suma de 109.354.000 lei, dar după introducerea la decontare, s-a constatat inexistența oricărui disponibil în cont. De remarcat că inculpata a acționat în complicitate cu inculpata V.E.V., care s-au prezentat la unele societăți ca împuternicit a celor două societăți sau au prezentat în numele inculpatei, în anumite situații, instrumentele de plată, respectiv CEC-urile. Referitor la inculpata T.C., cercetările au stabilit cu certitudine că semnătura și ștampila cu care aceasta a semnat diferitele contracte de achiziționare a mărfurilor sunt aceleași de pe CEC-urile completate și prezentate ca instrumente de plată, aceasta fiind recunoscută de reprezentanții societăților înșelate și din fotografiile prezentate de organele de urmărire penală. Pentru stabilirea sediilor celor două societăți, inculpata a încheiat contracte de comodat cu proprietarii apartamentului din Focșani, și cu un spațiu din Focșani. Cu ocazia cercetărilor din faza urmăririi penale însă s-a stabilit că la cele două adrese nu se află nici o persoană, nu există documentele celor două societăți și că aceste sedii nici nu au fost folosite, ajungându-se la concluzia că acestea au fost fictive pe toată perioada derulării activității infracționale. La data de 7 octombrie 2005, Garda Financiară Vrancea a sesizat organele de cercetare asupra comiterii infracțiunii de evaziune fiscală constând în aceea că pentru nici una din societăți nu s-a găsit nici un fel de evidență financiar-contabilă. Cu aceeași ocazie a verificărilor, s-a realizat o acțiune de prindere în flagrant de ridicări de mărfuri și plăți fără acoperire. Tribunalul a mai reținut că inculpata T.C. achiziționa diferite societăți comerciale pe raza mai multor județe, identificate prin anunțuri din ziarele locale, realiza procedurile de înregistrare la registrele de comerț și, folosindu-se de instrumentele de plată puse la dispoziție de către unitățile bancare a înșelat mai multe societăți, printre care și SC M.I. SRL Focșani, prin emiterea de CEC-uri fără acoperire. În realizarea hotărârii de a obține pentru sine un folos material injust, inculpata T.C. a pus la dispoziția inculpatei V.E.V. asociată la aceeași societate SC P.M.C. SRL o filă CEC semnată și ștampilată în scopul de a achiziționa marfă de la SC M.I. SRL Focșani. La data de 18 iulie 2005, inculpata V.E.V. a achiziționat materiale de construcții în valoare de 1.438.400.000 lei (facturile fiscale) și pentru efectuarea plății a remis fila CEC cu scadență la 18 august 2005, filă ce a fost refuzată la plată pe motiv de lipsă de disponibil în cont. Materialele achiziționate au fost vândute către SC M.E. SRL Focșani cu suma de 441.340.000 lei, sumă ce a fost însușită de inculpata T.C. Operațiunea comercială efectuată a fost evidențiată în factura fiscală întocmită a doua zi (19 iulie 2005), în care vânzător figura SC P.M.C. SRL al cărei acționar majoritar era T.C. și cumpărător SC M.P. SRL și în ordinul de plată nr. 108. Suma încasată cu titlu de preț nu a fost folosită de inculpata T.C. pentru plata chiar parțială a mărfii achiziționată de la SC M.I. SRL. În condițiile în care inculpata cunoștea că nu are disponibil în cont, prin însușirea sumei în interes personal a fost dovedită intenția sa de a înșela partenerul de afaceri. Pe aceeași linie se înscrie și vânzarea unei părți, din materialul achiziționat de la SC M.I. SRL Focșani către SC S. SRL (factura fiscală din 19 iulie 2005). Inculpata V.E.V. a fost atrasă de inculpata T.C. în activitatea infracțională pentru a se folosi de prezența și instruirea ei în scopul de a obține încrederea celor cu care urma să tranzacționeze și să realizeze cu mai multă ușurință hotărârea de a înșela diverse societăți comerciale. Conform propriilor declarații (filele 105-117 Dosar urmărire penală nr. 1291/P/2005) inculpata V.E.V. și-a dat seama că o ajuta pe inculpata T.C. pentru a înșela patronii diferitelor societăți comerciale, dar nu a renunțat, întrucât primea lunar sume de bani pentru activitatea prestată. Prin urmare, cunoscând circumstanțele acțiunii inculpatei T.C., inculpata V.E.V., la sfârșitul lunii aprilie 2005 a însoțit-o în orașul Câmpina, cu scopul de a achiziționa cherestea de la SC F.I. SRL Câmpina pentru SC A. SRL al cărei administrator era inculpata T.C. Împreună cele două inculpate au negociat prețul și s-a achiziționat cherestea stejar în valoare totală de 374.814.000 lei (facturile fiscale din 05 mai 2005 și din 29 aprilie 2005). Pentru plată inculpata T.C. a emis file CEC cu termen de plată 16 mai 2005, filă ce a fost refuzată la plată datorită lipsei totale de disponibil în contul SC A. SRL Focșani. La sfârșitul lunii mai 2005, inculpata T.C., i-a propus inculpatei V.E.V. să cumpere în asociație SC P.M.C. SRL Focșani a cărei vânzare a fost adusă la cunoștința publicului prin mica publicitate. Inculpata V.E.V. și-a exprimat acordul, astfel că la data de 25 mai 2005 a devenit acționară la SC P.M.C. SRL Focșani. Potrivit declarației dată în fața instanței, în Dosarul penal nr. 886/91/2006 - fila 108 - la această societate inculpata V.E.V. desfășura activitate de secretariat. Prin urmare, avea cunoștință de contractele încheiate și în calitate de acționară și de cifra de afaceri a societății. La începutul lunii iulie 2005, inculpata V.E.V. s-a prezentat la magazinul din Focșani al SC E.F. SRL București, unde a discutat cu personalul condițiile de achiziționare și de livrare a unor obiecte de mobilier și uși. Urmare a acestei discuții, la data de 12 iulie 2005, inculpata T.C. a încheiat cu societatea SC E.F. SRL București, punct de lucru Focșani, un contract pentru achiziționarea de canapele și fotolii. Pentru livrarea mărfii s-au emis facturile fiscale în valoare totală de 131.250.000 lei, din care s-a plătit efectiv suma de 30.000.000 lei pentru diferență, inculpata T.C. emițând fila CEC. Fila CEC a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil. Faptul că inculpata V.E.V. a contribuit la încheierea contractului prin acțiunea prealabilă de contactare a societății vânzătoare și de negociere a unui eventual contract, rezultă din declarația martorului C.L. (fila 77 Dosar urmărire penală nr. 1291/P/2005), lucrător comercial la magazinul de desfacere a obiectelor de mobilier. Martorul a recunoscut-o pe inculpata V.E.V., ca fiind persoana care s-a prezentat în preziua încheierii contractului și și-a declinat calitatea de director al SC P.M.C. SRL Focșani, deși nu a deținut niciodată o astfel de funcție. Din declarația aceluiași martor a rezultat că inculpata V.E.V. a fost prezentă și la data încheierii contractului cu inculpata T.C. În realizarea aceleiași rezoluții infracționale inculpata V.E.V. împreună cu inculpata T.C. au purtat mai multe discuții telefonice la începutul lunii iunie 2005 cu administratorul SC L. SRL Brașov pentru achiziționarea de produse pentru amenajări interioare. Inculpata V.E.V. s-a întâlnit cu administratorul SC L. SRL, C.L., și, în calitate de reprezentant al SC P.M.C. SRL, pe care și-a declinat-o, a cerut o ofertă de prețuri. În perioada imediat următoare a făcut comandă telefonic și la datele de 06 iulie 2005 și 07 iulie 2005 SC L. SRL Brașov a livrat marfă în valoare de 287.918.810 lei conform facturilor fiscale. Facturile fiscale au fost întocmite în prezența ambelor inculpate, iar pentru plată inculpata T.C. a emis fila CEC, filă ce a fost ștampilată de inculpata V.E.V. Fila CEC a fost refuzată la plată din cauza lipsei totale de disponibil. Faptul că inculpata V.E.V. a negociat contractul și a asigurat societatea vânzătoare de efectuarea plății rezultă din declarațiile inculpatei și ale administratorului SC L. SRL Brașov. La data de 18 iulie 2005, inculpata V.E.V. s-a prezentat la SC M.I. Focșani de unde cumpărase la data de 31 iunie 2005 materiale de construcții achitate prin ordin de plată și în numerar și a achiziționat marfă în valoare de 1.000.438.400 lei conform facturilor fiscale. Pentru plata mărfii, inculpata a lăsat societății vânzătoare fila CEC semnată de T.C., filă CEC ce a fost refuzată la plată din cauza lipsei de disponibil în cont. Inculpata nu a recunoscut în fața instanței, la fila 108 Dosar nr. 866/91/2006, că avea cunoștință de manoperele frauduloase ale inculpatei T.C., întrucât activitatea sa se limita la munca specifică de secretariat și prin urmare nu știa situația financiară a firmei SC P.M.C. SRL. Apărarea inculpatei nu a putut fi reținută având în vedere că în declarațiile date la urmărire penală, în Dosar nr. 1291/P/2005 - fila 105, a arătat că și-a dat seama de faptul că inculpata T.C. înșela diverse societăți comerciale prin emiterea de file CEC fără acoperire și că prin prezența sa a contribuit încheierea contractului cu SC F.I. SRL Cîmpina prin înșelarea reprezentanților acestei societăți. De asemenea, inculpata V.E.V. a oferit amănunte cu privire la modul în care a acționat în negocierea contractelor cu SC L. SRL Brașov, SC E.F. SRL București și SC M.I. Focșani și faptul că a purtat convorbiri telefonice cu administratorii unor societăți și i-a asigurat de efectuarea plăților în scopul obținerii unei amânări la plată. S-a dovedit însă că această amânare a fost solicitată pentru ca cele două inculpate să aibă timpul necesar pentru a se sustrage de la orice posibilitate de a fi contactate de administratorii societăților înșelate pentru efectuarea plății (declarația R.V. - administrator la SC M.I. SRL Focșani dată la fila 97 Dosar urmărire penală nr. 1291/P/2005). De altfel, din declarațiile administratorilor societăților înșelate a rezultat că după încheierea contractului, inculpatele nu mai puteau fi contactate la numerele de telefon cunoscute și dispăreau și de la sediul declarat al societății. Acest comportament al inculpatei V.E.V. a fost apreciat de instanță că demonstrează că știa despre activitatea infracțională a inculpatei T.C. și cu toate acestea a acționat alături de ea pentru încheierea de contracte în scopul obținerii de foloase materiale injuste. Coroborând declarațiile inculpatei V.E.V., ale martorilor R.V.L. (filele 118-121), A.C.A. (filele 79-81), B.A. (fila 86), date la urmărirea penală în Dosarul penal nr. 1291/P/2005, Tribunalul a reținut că inculpatul A.C. desfășura activitate de identificare a firmelor care vindeau produse ieftine și aducea la cunoștința inculpatei posibilitatea de achiziționare de marfă de la aceste firme. Din actele dosarului de urmărire penală de mai sus, nu a rezultat că inculpatul A.C. era angajat al societății și nici că desfășura activitate cu caracter permanent pentru firma SC P.M.C. SRL. Probatoriile amintite și declarațiile martorilor Ș.C. și M.V. au dovedit faptul că inculpatul le însoțea pe inculpatele T.C. sau V.E.V. pentru ridicarea mărfii după ce se completau facturile fiscale și se lăsau filele CEC în vederea efectuării plății. Martorul R.V.L. a mai precizat că pentru serviciul prestat el și inculpatul A. au luat produse electronice și electrocasnice dintre cele achiziționate de la SC S.T. SRL Afumați. Cum nu există nicio altă probă din care să rezulte cu certitudine că inculpatul A.C. a cunoscut că inculpatele T.C. și V.E.V. înșelau societățile comerciale prin emiterea și folosirea de file CEC fără acoperire pentru plată, Tribunalul nu a putut reține în sarcina inculpatelor comiterea de acte materiale specifice unei complicități la infracțiunea de înșelăciune. La această concluzie s-a ajuns și având în vedere că prin probatoriul administrat nu a rezultat că inculpatul A.C. și-a însușit din marfa luată de la SC M.I. SRL Focșani și SC H. SRL Focșani și că ar fi cunoscut situația financiară a SC P.M.C. SRL Focșani. De remarcat a fost și faptul că, deși inculpatul A.C. a fost prezent la negociere cu reprezentanții SC M.I. Focșani, nu a fost trimis în judecată și pentru complicitate la înșelăciunea comisă în dauna acestei societăți. Simpla prezență alături de inculpată, explicată de altfel prin așteptarea momentului de ridicare a mărfii, nu constituie un act de complicitate atâta timp cât nu s-a dovedit că inculpatul a avut vreo contribuție la încheierea afacerii și a cunoscut circumstanțele în care au acționat cele două inculpate. Nici împrejurarea că inculpatul A.C. a înlesnit achiziționarea de marfă de la SC S.T. SRL Afumați prin prezentarea unui bon de comandă cu ștampila societății SC P.M.C. SRL și prin predarea filei CEC ștampilată și semnată de inculpata T.C., nu dovedește prin ea însăși că inculpatul a cunoscut faptul că fila CEC a fost emisă în condițiile în care societatea nu avea disponibil în cont. Mai mult, din declarația martorei A.C.A. (fila 79) a rezultat că SC S.T. SRL, înainte de a furniza marfa, a verificat situația societății SC P.M.C. SRL la registrul comerțului și la bancă și s-a constatat că nu există probleme. În cazul societății SC H. SRL Focșani, inculpatul A.C. nu a fost de față la negocierea contractului de vânzare-cumpărare, ci doar a însoțit-o pe inculpata T.C. la data de 19 iulie 2005 pentru a ridica marfa. Inculpata T.C. a semnat și a ștampilat fila CEC, care apoi a fost refuzată la plată pentru lipsa de disponibil. Și în acest caz nu s-a dovedit că inculpatul A.C. a cunoscut că inculpata T.C. urmărește să înșele societatea furnizoare prin emiterea unei file CEC fără acoperire. În consecință, Tribunalul a apreciat că inculpatul A.C. nu a acționat cu scopul de a sprijini activitatea ilicită a inculpatelor T.C. și V.E.V., ci doar pentru a facilita achiziționarea de mărfuri la un preț mai mic prin identificarea societăților vânzătoare, activitate pentru care primea un comision. Situația de fapt și vinovăția inculpatelor a fost dovedită cu probele administrate în faza de urmărire penală și cea de judecată. La dozarea și individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., persoana fiecărei inculpate, prezența sau absența antecedentelor penale. Împotriva acestei hotărâri în termenul prevăzut de lege au declarat apel inculpatele T.C. și V.E.V. Prin motivele de apel inculpata T.C. a apreciat că hotărârea instanței de fond este nelegală, invocându-se faptul că organele judiciare, din oficiu trebuie să aibă în vedere în exercitarea dreptului la apărare și aspectele favorabile părții implicate în proces. S-a arătat faptul că societatea administrată de inculpata T.C. a intrat în incidență de plată datorită unor file de CEC furate și care au fost declarate la emitentul B.R.D. Focșani, dar că organele judiciare nu au făcut verificări în acest sens. S-a mai susținut că societățile cumpărătoare, în vederea vânzării (carne) aveau timp destul de lung până la achitarea mărfii (scadența) și că ar fi putut să alimenteze contul inculpatei, cu toate că, în momentul emiterii filelor CEC acestea nu aveau acoperire cu disponibil, situație în care se apreciază că nu există faptă de înșelăciune, ci doar infracțiune la Legea CEC-ului. S-a invocat, de asemenea în motivele de apel, că inculpata pe motive de sănătate nu a mai putut să-și administreze societatea și că practic activitatea a fost preluată de inculpatul A.C., iar inculpata doar semna actele. S-a mai susținut că, la dozarea și individualizarea pedepsei, instanța nu ar fi avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatei, în principal legate de starea sa de sănătate (diagnosticată cu cancer, diabet zaharat, cataractă). Se solicită ca în rejudecare să fie achitată inculpata pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., iar în subsidiar, la stabilirea pedepsei să se aibă în vedere vârsta și starea sa de sănătate. Cu privire la apelul declarat de inculpata V.E.V. s-a susținut că aceasta locuia în Craiova și nu la Focșani și că a rămas doar o singură dată să încheie contracte, fiind însoțită de inculpatul A.C. S-a solicitat achitarea acesteia pentru fapta în care a fost condamnată. Prin Decizia penală nr. 77/ A din 25 martie 2010 a Curții de Apel Galați s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatele T.C. (fiica lui I. și A.) deținută în Penitenciarul Spital Jilava și V.E.V. (fiica lui C. și P.) împotriva sentinței penale nr. 331 din 02 decembrie 2009 a Tribunalului Vrancea. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligate: apelanta T.C. la plata sumei de 50 lei și inculpata V.E.V. la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata V.E.V. a fost virat către Baroul Galați din fondurile M.J. Pentru a pronunța această soluție, instanța de prim control judiciar a apreciat că reprezentanții părților vătămate au fost induși în eroare, vinovăția celor două inculpate fiind pe deplin dovedită. De asemenea, s-a considerat că pedepsele au fost corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și inculpatele T.C. și V.E.V. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a considerat decizia penală ca fiind nelegală, întrucât a făcut o aplicare incorectă a dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. proc. pen. în ceea ce o privește pe inculpata T.C., atât sub aspectul laturii penale, cât și civile, invocând cazul de casare prevăzut de ar.385 9 pct. 17 1 C. proc. pen. Reprezentantul parchetului a extins oral motivele de recurs și la cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 10 C. proc. pen., în sensul că deși inculpata T.C. în apelul său a formulat multiple critici, acestea nu au fost analizate în totalitate de către instanța de prim control judiciar. Cele două inculpate au invocat dispozițiile art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen. (motivarea soluției nu se înțelege), pct. 10 (instanța nu s-a pronunțat asupra probelor administrate), pct. 18 (s-a comis o gravă eroare de fapt) și pct. 14 (s-au aplicat pedepse greșit individualizate). Motivele de recurs au fost detaliate în scris, iar susținerile reprezentantului M.P., ale apărătorilor inculpatelor, precum și ultimul cuvânt al inculpatei T.C. au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri. Examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte le consideră fondate, prioritar pentru cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen. Cenzurând cauza sub acest aspect se constată că instanța nu a analizat punctual criticile invocate de către cele două inculpate, cu trimitere la probele administrate în cauză, limitându-se la a aprecia că „situația de fapt și încadrarea juridică au fost corect stabilite, iar din probe rezultă că acestea au comis faptele deduse judecății”. Este evidentă lipsa de motivare a deciziei recurate și, implicit, a elementelor necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc de către instanța de recurs, caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen., care impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Astfel, din considerentele deciziei nu rezultă care au fost motivele pentru care instanța de control nu a apreciat întemeiate criticile invocate de apelante, de ce susținerile acestora privind achitarea și individualizarea pedepsei nu au fost analizate, ignorându-se dispozițiile art. 383 C. proc. pen. și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din C.E.D.O. Chiar dacă obligația impusă instanțelor naționale prin dispozițiile art. 6 din Convenție, de a-și motiva deciziile (cauza Boldea versus România) nu presupune existența unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată. Curtea Europeană a decis că trebuie să fie examinate în mod real problemele esențiale, care au fost supuse analizei instanței, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia. În speță, este de observat că instanța de prim control judiciar nu a argumentat apărările inculpatelor T.C. și V.E.V., formulate atât în scris, cât și susținute oral, limitându-se la o singură frază în analizarea probelor dosarului, neefectuând un examen propriu și obiectiv a probelor și mijloacelor de probă și nerăspunzând detaliat criticilor formulate. Aspectele invocate de către inculpate erau esențiale în aflarea adevărului, conform art. 3 C. proc. pen. (în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului), de natură să asigure realizarea scopului procesului penal și anume acela ca orice infractor să fie pedepsit numai în măsura vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional. Hotărârea judecătorească nu reprezintă un act discreționar, ci este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor probe și reținerea altora, urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care își găsesc exponențialul în motivarea hotărârii judecătorești. Hotărârea judecătorească reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză. Instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial motivarea instanței de fond (cauza Boldea versus România), ci printr-o nouă examinare a cauzei, trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți. Instanța de control judiciar este datoare să procedeze la un examen propriu al pricinii, chiar dacă își însușește concluziile și motivele instanței a cărei hotărâre este atacată, fiind obligată să verifice ori să dea o apreciere personală materialului probator. În consecință, în raport de considerentele expuse, în conformitate cu art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa decizia prioritar pentru cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen. și va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Galați. În urma rejudecării apelurilor, vor fi avute în vedere și celelalte critici, care de altfel au constituit și motive de apel, instanța urmând a le analiza și a răspunde prin hotărârea pe care o va pronunța.