ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5733/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată de reclamantul M.P.C.

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, a solicitat

obligarea acestuia la eliberarea, în fotocopie, a următoarelor documente:

raportul înlocuitorului comandantului Școlii de Aplicație pentru Chimie

Militară cu nr. 404 din 25 iulie 1997 și Ordinul Șefului Statului Major General

cu nr. SG-10 din 25 septembrie 1997, precum și la plata cheltuielilor de

judecată aferente.

Prin Sentința civilă

nr. 511 din 15 noiembrie 2010 Curtea de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului ca rămasă fără obiect,

reținând faptul că pe parcursul derulării procesului, urmare a demersurilor

instanței, pârâta și-a îndeplinit obligațiile, fiind comunicate reclamantului

documentele solicitate.

Totodată, în temeiul

art. 274 C. proc. civ. pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de

judecată, către reclamant.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Apărării

Naționale, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art.

304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

În motivarea

recursului declarat recurentul-pârât a susținut în esență că, în mod greșit

instanța de fond a apreciat că ar fi vorba de un refuz nejustificat de

soluționare a cererii formulate de reclamant, având în vedere că eliberarea

unei copii xerox a actului solicitat ar fi însemnat încălcarea prevederilor

art. 31 coroborat cu art. 28 din Legea nr. 182/2002 privind protecție

informațiilor clasificate, astfel că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca

neîntemeiată și nu ca rămasă fără obiect iar cererea de acordare a

cheltuielilor trebuia respinsă, deoarece, pe de o parte, reclamantul ar fi

căzut în pretenții, iar pe de altă parte, nu poate fi reținută culpa procesuală

a Ministerului Apărării Naționale.

Intimatul M.P.C. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de

pârâtul Ministerul Apărării Naționale și menținerea hotărârii pronunțate de

instanța de fond ca legală și temeinică, susținând în esență că, în mod corect

s-a reținut prin sentința criticată, faptul că recurentul-reclamant și-a

îndeplinit obligația de comunicare a celor două acte solicitate ca urmare a

demersurilor făcute de către instanță și în consecință, în mod corect acesta a

fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând sentința

atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în

cauză cât și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul formulat în cauză este nefondat.

În fapt,

intimatul-reclamant s-a adresat instanței de judecată solicitând obligarea

pârâtului la eliberarea unor copii xerox de pe ordinul de trecere în rezervă și

a raportului înlocuitorului comandantului Școlii de Aplicație pentru Chimie

Militară documente emise la data de 25 septembrie 1997 și respectiv 25 iulie

1997, cererea sa adresată pârâtului, nefiind soluționată favorabil.

În cursul

soluționării cauzei, recurentul-pârât a comunicat copiile documentelor

solicitate, astfel că în mod corect instanța de fond a apreciat că acțiunea a

rămas fără obiect și a respins-o ca atare.

Susținerile

recurentului-pârât potrivit cărora refuzul de comunicare al copiilor xerox ale

documentelor solicitate ar fi fost justificat, întrucât acestea conțineau

informații clasificate nu pot fi reținute, întrucât termenul maxim de

clasificare al informațiilor secrete de serviciu și de aplicare a măsurilor de

protecție corespunzătoare este de 5 ani, conform prevederilor art. 3 din

Dispoziția pentru aprobarea „I.A.-40.1, Metodologia privind întocmirea listei

cu informațiile secrete de serviciu specifice unității militare și

declasificarea informațiilor clasificate în Ministerul Apărării Naționale”.

În speță actele

respective au fost emise în anul 1997 astfel că la momentul solicitării

formulate de intimatul-reclamant termenul maxim de clasificare era expirat

astfel că informațiile respective intrau sub incidența dispozițiilor art. 13

din dispoziția mai sus menționată în sensul că urmau a fi declasificate, după

expirarea termenului maxim anterior precizat.

În ceea ce privește

criticile formulate de recurent cu privire la obligarea la plata cheltuielilor

de judecată sunt de asemenea nefondate, instanța de fond aplicând în mod

corect, dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, partea

care cade în pretenții, va fi obligată la cerere să plătească aceste

cheltuieli.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta

Curte reținând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în cauză nefiind incidente

motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 sau 304

1

C. proc.

civ. și în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu

art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge

recursul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de Ministerul Apărării Naționale împotriva Sentinței nr. 511 din 15

noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2011.