ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 204/2010

Asupra

recursului penal de față;

Prin încheierea din 5 ianuarie

2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de

familie, pronunțată în Dosar nr. 2181/109/2008, în baza art. 300

2

comb. cu art. 160

7b

C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și

temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților C.G. și C.A.

S-a reținut

în esență că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării se mențin

și în prezent.în sensul disp.art. 148 lit. f) C. proc. pen. În privința

pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a

inculpaților, instanța a reținut că nu se poate face abstrație de gravitatea

faptei, de reacția publică la comiterea faptelor, de posibilitatea

săvârșirii,chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane.în lipsa unei

reacții ferme față de cei bănuiți ce autori ai unor asemenea fapte.

De

asemenea,au fost avute în vedere și împrejurările comiterii faptelor pentru

care inculpații au fost trimiși în judecată,gradul de pericol social al

acestora, lăsarea lor în libertate fiind de natură să creeze un sentiment de

insecuritate la nivelul comunității.

Împotriva

acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C.G., solicitând revocarea

măsurii arestării preventive, întrucât au fost administrate toate probele în

cauză, faptele nu sunt dovedite cert,iar inculpatul este arestat de 2 ani.

Examinând încheierea

recurată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că inculpatul C.G. a fost trimis în judecată (iar

ulterior și condamnat în primă instanță) pentru săvârșirea infracțiunii de

trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, reținându-se

în esență că a recrutat prin violență o parte vătămată minoră în scopul

exploatării sexuale a acesteia.

Înalta Curte

reține că temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive împotriva inculpatului se mențin și justifică în

continuare privarea de libertate a acestuia.

Asttfel, în

cauză există mai mult decât o presupunere rezonabilă în sensul că inculpatul a

comis fapta pentru care este cercetat (în condițiile în care împotriva sa a

fost pronunțată o hotărâre de condamnare, chiar nedefinitivă), natura acesteia,

împrejurările în care a fost comisă (prin violență, afectând libertatea de

mișcare și sexuală a unei minore) justificând aprecierea că lăsarea în

libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică,

cu atât mai mult cu cât se înregistrează o recrudescență a fenomenului de

trafic de persoane.

Susținerile

inculpatului în sensul inexistenței probelor de vinovăție, nu pot fi cenzurate

în acest cadru procesual, instanța fiind chemată să se pronunțe doar asupra

temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar nu

asupra fondului cauzei.

De asemenea, Curtea

constată că privarea de libertate a inculpatului nu a depășit o limită

rezonabilă, în condițiile în care acesta este arestat de 1 an și 8 luni, iar în

prezent cauza se află în apel, cale de atac promovată de către inculpat

împotriva hotărârii de condamnare pronunțată de prima instanță.

În

consecință, recursul declarat de către inculpat este nefondat și va fi respins

conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea inculpatului

la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

nefondat recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva încheierii din 5

ianuarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie, pronunțată în Dosar nr. 2181/109/2008.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat,din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică,azi 21 ianuarie 2010.