ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 598/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 598/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra conflictului negativ de

competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea introductivă adresată

Tribunalului București, reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău a solicitat în

contradictoriu cu pârâta A.M.P.O.S.D.R.U. anularea Notei de Debit nr. 101 din

15 mai 2009 înregistrată la Autoritatea de Management cu nr. 1210/CI din 29 mai

2009 și repararea pagubei în sensul stingerii debitului în valoare de 12.987,58

Euro.

Prin sentința civilă nr. 292 din 27

ianuarie 2010 a Tribunalului București a fost admisă excepția necompetenței

materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea

Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că

obiectul

prezentei acțiuni îl constituie anularea notei de debit

nr. 29 din 17 aprilie 2009 emisă de

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale – A.M.P.O.S.D.R.U. și

repararea pagubei cauzată de acest act administrativ, prin stingerea debitului

stabilit în acest act.

Instanța sesizată a reținut că reclamanta

și-a precizat acțiunea, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu

exclusiv cu

Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale și că în conformitate cu dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 11/2009 privind organizarea și

funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, chiar acest minister

îndeplinește funcția de autoritate de management pentru Programul operațional

sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” și este emitentul actului a cărui

anulare se cere în prezenta cauză, în calitatea sa de autoritate de management

pentru programul menționat.

Astfel, atât ca urmare a aplicării

principiului disponibilității, prin faptul că reclamanta înțelege să se judece

exclusiv cu acest pârât, cât și pentru că însuși ministerul are calitatea de

emitent al actului contestat, instanța a constatat că, în cauză, se solicită

anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică, caz în care sunt

aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 și

ale art. 3 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că revine Curții de Apel

București competența de soluționare a cauzei.

Prin sentința nr. 4198 din 27

octombrie 2010 a Curții de Apel București a fost admisă excepția necompetenței

materiale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

De asemenea, instanța a constatat

ivit un conflict negativ de competență și a înaintat cauza la Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea

soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre,

Curtea de Apel a reținut că reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău a implementat, în

parteneriat cu Fundația de Sprijin Comunitar, proiectul Phare 2004/016-772

aprilie 02.03.02 ianuarie 110 „Rețeaua de îngrijire la domiciliu a persoanelor

vârstnice".

Pentru finanțarea proiectului, D.G.A.S.P.C.

Bacău a încheiat cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse

contractul de finanțare Phare 2004/016-772 aprilie 02.03 ianuarie 110.

Contractul privind proiectul

menționat s-a semnat în data de 30 noiembrie 2006, iar la data de 22 ianuarie 2007

a început implementarea proiectului și derularea activităților conform planului

de acțiune din proiect.

Obiectivul specific al proiectului

consta în dezvoltarea serviciilor sociale, în vederea promovării incluziunii

sociale a grupurilor vulnerabile, bazându-se pe principiul egalității de șanse,

în condițiile în care politica socială actuală se axează pe reducerea

inegalităților și a dezechilibrelor, respectiv pe promovarea coeziunii sociale.

Proiectul este în deplin acord cu

obiectivele programului, având în vedere că își propune realizarea acestui

serviciu printr-un proces de consultare și participare continuă a

reprezentanților autorităților locale, unul din obiectivele principale fiind

construirea unui parteneriat activ intre reprezentanții comunității și

furnizorii de servicii sociale.

La data de 22 ianuarie 2007 a început

implementarea proiectului și derularea activităților conform planului de

acțiune din proiect. Implementarea acestuia are o serie de dificultăți

determinate în principal de modul in care OIR Nord Est Piatra Neamț a colaborat

si a sprijinit D.G.A.S.P.C.-ul.

După sosirea primei tranșe de

finanțare, la sfârșitul lunii iunie 2007, s-a lucrat la dosarele de achiziții în

vederea respectării legislației în vigoare privind achizițiile publice.

Transa intermediară a fost virată

după finalizarea proiectului.

În urma procesului de verificare a

dosarului de plată finală, aferent proiectului Phare 2004/016-772 aprilie 02.03

ianuarie 110, a fost înaintată o Nota de Debit comunicată în data de 29 mai 2009

și înregistrată sub nr. 1210, prin care reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău figurează

ca debitoare cu suma de 12.987,58 Euro, suma declarată neeligibilă conform

anexelor la adresa nr. 968/29 iunie 2009, emisă de Organismul Intermediar

Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Regiunea Nord-Est.

Menționează faptul că procedurile de

achiziție s-au derulat prin intermediul Bursei Romane de Mărfuri conform

contractului de consultanță nr. 938/34482 din 15 decembrie 2006 încheiat între D.G.A.S.P.C.

Bacău ca beneficiar și Bursa Română de Mărfuri ca și consultant. Contractul de

consultanță menționat a fost încheiat conform art. 3 alin. (3) din H.G. nr. 925

din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Curtea de Apel a reținut incidente

în cauză dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, republicată, în

conformitate cu care litigiile privind actele administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care

privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale

acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai

mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios

administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială

nu se prevede altfel.

De asemenea, potrivit prevederilor

art. 3 și art. 4 din O.G. nr. 79/2003 obiectul constatării existenței

creanțelor bugetare îl constituie stabilirea neregulilor, prejudiciilor și/sau

a persoanelor juridice ori fizice debitoare, ca urmare a nerespectării

legalității, conformității și regularității utilizării și administrării

fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente.

Constituie titlu de creanță

actul/documentul de constatare, stabilire și individualizare a obligațiilor de

plată privind creanțele bugetare rezultate din nereguli, precum și accesoriile

acestora și costurile bancare sau hotărârea judecătorească definitivă și

irevocabilă, prin care se stabilește obligația de plată privind creanțele

bugetare rezultate din nereguli.

Creanțele bugetare rezultate din

nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor

angajamente legale prin care se utilizează fondurile comunitare și cofinanțarea

aferentă, înscrise în titlul de creanță specificat la alin. (2) lit. a), se

stabilesc în moneda utilizată pentru efectuarea plăților în cadrul contractului

ori altor angajamente legale sau acordului de finanțare și în lei,

utilizându-se cursul de referință comunicat de Banca Națională a României,

valabil la data emiterii titlului de creanță.

Titlul de creanță specificat la

alin. (2) lit. a) constituie înștiințare de plată și cuprinde elementele

actului administrativ fiscal prevăzute de Codul de procedură fiscală, precum și

elemente specifice, acolo unde este necesar.

Titlul de creanță se comunică

debitorului în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.

Împotriva titlului de creanță

debitorul poate formula contestație la organul emitent, în condițiile și

termenele stabilite de O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 174/2004, republicată, cu

modificările și completările ulterioare.

Constituie obiect al recuperării

creanțelor bugetare rezultate din nereguli sumele plătite necuvenit din fonduri

comunitare și/sau din cofinanțarea aferentă, costurile bancare, inclusiv

accesoriile acestora, precum și alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului.

Creanțele bugetare rezultate din

nereguli sunt asimilate creanțelor fiscale, în sensul drepturilor și

obligațiilor care revin creditorilor, autorităților cu competențe în

gestionarea asistenței financiare comunitare nerambursabile și debitorilor.

De asemenea, potrivit art. 3 din H.G.

nr. 1306 din 24 octombrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a

O.G. nr. 79/2003

privind controlul

și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare

aferente utilizate necorespunzător, publicată în M.Of. nr. 753 din 6 noiembrie

2007, procesul-verbal de constatare, care reprezintă titlul de creanță, se

întocmește conform modelului prevăzut în anexă și va conține obligatoriu elementele

menționate în dispoziția legală invocată.

Autoritățile cu competențe în

gestionarea fondurilor comunitare comunică titlul de creanță debitorului,

dispozițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată,

cu modificările și completările ulterioare, referitoare la comunicarea și contestarea

actului administrativ fiscal aplicându-se în mod corespunzător.

Din analiza conținutului notei de

debit întocmită de către instituția publică pârâtă și comunicată în modul

anterior menționat către reclamanta debitoare, rezultă că reclamanta figurează

ca debitoare pentru suma de 12987,58 Euro aferentă contractului de grant Phare.

Din coroborarea acestei situații de

fapt cu dispozițiile legale menționate anterior, Curtea a constatat că debitul

în cauză are natura unei obligații de natură bugetar-fiscală, fiind aplicabile

dispozițiile Titlului IX din O.G. nr. 92/2003, precum și art. 10 alin. (1) teza

a II-a din Legea nr. 554/2004,. respectiv fiind vorba despre o competență în

materie fiscală, împrejurare care atrage competența materială a instanței de contencios

administrativ în raport de cuantumul sumelor contestate și stabilite în sarcina

debitoare, respectiv sub 500.000 lei, astfel încât rezultă că revine

Tribunalului București, secția a IX-CAF competența materială de soluționare a

prezentei cauze.

Înalta Curte, constatând îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 20, art. 21 și art. 22 C. proc. civ., urmează a

pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii.

Conflictul de competență ivit între

Tribunalul București și Curtea de Apel București se va rezolva în sensul

stabilirii competenței de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta D.G.A.S.P.C.

Bacău în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în

favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal,

pentru considerentele ce urmează.

Analizând actele dosarului, Înalta

Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă

anularea Notei de Debit nr. 101 din 15 mai 2009 înregistrată la Autoritatea de Management cu nr. 1210/CI din 29 mai 2009 și repararea pagubei în sensul

stingerii debitului în valoare de 12.987,58 Euro.

Înalta Curte reține că

în urma procesului de verificare a

dosarului de plată finală aferent proiectului Phare 2004/016-772 aprilie 02.03.02

ianuarie 110, a fost înaintată o Notă de Debit comunicată în data de 29 mai 2009

și înregistrată sub nr. 120, prin care, D.G.A.S.P.C. Bacău figurează ca

debitoare cu suma de 12987,58 Euro, sumă declarată neeligibilă conform anexelor

la adresa nr. 968 din 29 iunie 2009 emisă de Organismul Intermediar Regional

pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea

Nord-Est.

În conformitate cu dispozițiile art.

10 alin. (1) teza I-a din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în

fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Înalta Curte a reținut că Legea

contenciosului administrativ a stabilit competența materială de soluționare a

cauzelor în concordanță cu dispozițiile din Codul de procedură fiscală, în

raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori

încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora.

Având în vedere obiectul cauzei de

față, care privește o creanță bugetară, rezultată din nereguli privind

utilizarea fondurilor comunitare și de cofinanțare, competența de soluționare a

cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul cuantumului sumei

stabilită de actul administrativ atacat de până la 500.000 de lei, indiferent

dacă actul atacat este emis de o autoritate centrală.

Soluția decurge și din aplicarea

prevederilor art. 9 din O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea

fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate

necorespunzător, potrivit căruia sumele provenite din asistența financiară

nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și din

fondurile de cofinanțare care sunt rezultatul unor nereguli sau fraude

reprezintă creanțe bugetare, a căror constatare urmează procedura din

legislația în vigoare privind contestarea de plată a creanțelor bugetare.

Prin urmare, competența de

soluționare a prezentului litigiu aparține în primă instanță Tribunalului, iar

Înalta Curte se va pronunța în sensul arătat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamanta D.G.A.S.P.C. Bacău în contradictoriu cu

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în favoarea Tribunalului București,

secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 februarie 2011.