ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3500/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3500/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galați sub nr. 887 din 22 mai 2009, petentul L.G. a formulat contestație în
anulare împotriva deciziei civile nr. 384 din 13 martie 2008, pronunțată de
Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 294/44/2009.
Pentru termenul de judecată din data
de 11 iunie 2009, completul de judecată învestit cu soluționarea contestației,
a pus în vedere contestatoarei să timbreze cererea cu 2,00 lei taxă judiciară
de timbru și cu 0,15 lei timbru judiciar.
Împotriva modului de stabilire a
taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, petentul L.G. a formulat
cerere de reexaminare învederând instanței că nu datorează taxa de timbru în
virtutea dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997.
Prin încheierea de ședință din data
de 6 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr. 939/44/2009, cererea de
reexaminare a fost respinsă, ca nefondată, reținându-se următoarele
considerente:
Înfăptuirea justiției este un
serviciu public esențialmente plătit sub forma taxelor de timbru.
Așa fiind, gratuitatea accesului la
serviciul instanțelor judecătorești constituie o excepție de la regulă și, prin
urmare, este valabilă doar pentru situațiile limitativ prevăzute de lege, când
legiuitorul a dorit să înlesnească accesul la justiție a unor categorii sociale
defavorizate.
În situațiile expres prevăzute de
Legea nr. 146/1997, scutirea de taxă de timbru funcționează atât pentru
judecata fondului, cât și pentru judecarea căilor de atac (art. 15 alin. 1). Un
asemenea text nu poate fi, însă, interpretat decât restrictiv, în sensul că au
fost avute în vedere doar căile ordinare de atac care permit reformarea
hotărârilor pentru erori de judecată.
Relevante în acest sens sunt
dispozițiilor art. 18 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru care statuează expres că: „cererile pentru
exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt
supuse taxei judiciare de timbru, conform distincțiilor prevăzute la art. 11
din Legea nr. 146/1997.
Pentru exercitarea căilor
extraordinare de atac, nu mai subzistă scutirea de la plata taxelor de timbru,
fiind irelevant obiectul cererii introductive de instanță.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs L.G., criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Curtea, analizând în prealabil
regularitatea recursului, constată că în raport cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
recursul este inadmisibil.
Potrivit acestor dispoziții
„(1)
Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța
de judecata sau, după caz, de Ministerul Justiției.
- (2)
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere
de reexaminare, la aceeasi instanța, în termen de 3 zile de la data la care s-a
stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.
- (3) Cererea se soluționează în
camera de consiliu de un alt complet, fără citarea parților, prin încheiere
irevocabilă.”
Rezultă așadar că încheierea prin
care instanța soluționează cererea de reexaminare a modului de stabilire a
taxei de timbru este o hotărâre irevocabilă.
Articolul 377 alin. (2) C. proc. civ.,
enumeră hotărârile care intră în categoria hotărârilor irevocabile, la punctul
5 fiind menționate „orice alte hotărâri, care, potrivit legii nu mai pot fi
atacate cu recurs.”
În cazul de față, încheierea atacată
cu recurs este, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 o hotărâre
irevocabilă împotriva, acesteia nemaiputând fi formulată calea de atac a
recursului.
În consecință, pentru considerentele
mai sus enunțate se va respinge recursul declarat în cauză ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de L.G.
împotriva încheierii pronunțate, la data de 6 octombrie 2009, în dosarul nr. 939/44/2009
al Curții de Apel Galați, secția de contencios administrative și fiscal ca
inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 iunie 2010.