ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4216/2010

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, a constatat următoarele:

Prin încheierea de ședință de la data de 16 aprilie

2010 a Curții de Apel Galați a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de reexaminare

a taxei judiciare de timbru stabilită în Dosarul nr. 120/44/2010.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța investită cu soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare

a reținut că petentul L.G. a considerat că nu datorează taxă judiciară, constând

în taxă de timbru și timbru judiciar, întrucât acțiunea ce face obiectul Dosarului

nr. 120/44/2010 al Curții de Apel Galați este scutită de plata taxelor judiciare,

în conformitate cu prevederile art. 15 lit. m) din Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru.

Instanța de reexaminare

a taxei judiciare a constatat că, în Dosarul nr. 120/44/2010 al Curții de Apel Galați,

a fost stabilită în sarcina contestatorului L.G. obligația satisfacerii taxei de

timbru de 39 RON și a timbrului judiciar în valoare de 0,30 RON, având în vedere

obiectul cauzei deduse judecății, respectiv pretenții, acțiune formulată în contradictoriu

cu Ministerul Justiției.

Instanța a reținut că

prin încheierile de ședință din data de 12 februarie 2010 și 6 aprilie 2010 pronunțate

în Dosarele nr. 198/44/2010 și nr. 453/44/2010, Curtea a respins cererea de reexaminare

a taxei judiciare și contestația împotriva taxei judicare de timbru, reținând că,

în cauza dedusă judecății în Dosarul nr. 120/44/2010, sunt incidente dispozițiile

art. 3 lit. m) pct. 3 din Legea nr. 146/1997, care prevăd faptul că cererile prin

care se solicită repararea pagubei suferite se timbrează cu 10% din valoarea pretinsă,

dar nu mai mult de 39 RON, iar prevederile art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995

prevăd plata taxei de timbru.

Instanța a constatat că

cererea de față este inadmisibilă, văzând dezlegarea dată acestei cereri prin încheierea

de la data de 12 februarie 2010.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs L.G., criticând hotărârea pronunțată ca netemeinică și nelegală.

Recurentul a arătat că

instanța nu a motivat respingerea cererii de reexaminare și a folosit expresii jignitoare

la adresa completului de judecată, care a soluționat cererea în discuție.

De asemenea, a arătat

că sentința atacată este lovită de nulitate în temeiul art. 105 și art. 106 din

C. proc. pen.

Înalta Curte sesizată

cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul

este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată

sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate

și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

C. proc. pen. reglementează

în Titlul V- Capitolul I, recursul (art. 299-316), cale extraordinară de atac, iar

în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului.

Conform dispozițiilor

art. 299 alin. (1) din C. proc. pen. hotărârile date fără drept de apel, cele date

în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu

activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.

Înalta Curte, văzând actele

și lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunțată

într-o cerere de reexaminare, irevocabilă, conform dispozițiilor art. 18 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Așa fiind, Înalta Curte

constată că cererea de față nu întrunește cerințele minime de admisibilitate prevăzute

de lege, întrucât procedând la verificarea hotărârii a rezultat că cererea de recurs

nu se încadrează în limitele stabilite de dispozițiile legale.

Înalta Curte, văzând actele

și lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs este irevocabilă,

conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 5 din C. proc. pen., iar recursul

este inadmisibil întrucât a fost formulat împotriva unei hotărâri care nu mai poate

fi atacată cu recurs.

Înalta Curte a constatat

că recurentul a nesocotit dispozițiile art. 723 alin. (1) din C. proc. pen. , dispoziții

care prevăd expres faptul că drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credință

și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.

Astfel, cererea de recurs

formulată de L.G. împotriva unei încheieri, prin care a fost soluționată cererea

de reexaminare a taxei judicare, este expresia exercitării abuzive a drepturilor

procedurale, întrucât această cale de atac nu este prevăzută de lege împotriva încheierii

de reexaminare.

Exercitarea cu bună-credință

a drepturilor procesuale este expresia receptării exigențelor din normele procesual

civile, întrucât buna-credință nu este doar un simplu reper de interpretare, ci

un principiu constituțional, care structurează domeniul raporturilor juridice, inclusiv

substanța acestora, constând în drepturile și obligațiile participanților la procesul

civil.

Cetățenii români, cetățenii

străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale

cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți, dispun prevederile

art. 57 din Constituția României.

Înalta Curte a constatat

că recurentul a adresat cuvinte injurioase la adresa completului de judecată care

a soluționat cererea, fiind depășită limita bunei-credințe, având în vedere că manifestarea

de exercitare a drepturilor subiective a fost făcută dincolo de limitele interne

ale drepturilor protejate.

Pentru aceste considerente,

în temeiul art. 108

1

alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta

Curte va aplica recurentului o amendă judiciară în cuantum de 500 RON, iar în temeiul

art. 312 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de L.G. împotriva încheierii de ședință de la data de 16 aprilie 2010 a Curții de

Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Aplică recurentului o

amendă judiciară în cuantum de 500 RON în temeiul art. 108

1

alin.

(1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen.

Cu drept de reexaminare

în termen de 15 zile de la comunicare pentru amenda judiciară.

Irevocabilă în privința

recursului.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 octombrie 2010.