ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5018/2010

HOTĂRÂRE
16.11.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5018/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 32 din 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ

și fiscal, a respins contestația în anulare formulată de L.G. împotriva încheierii

din 25 august 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal, în Dosarul nr. 143/44/2009, reținând că motivele invocate nu se încadrează

în dispozițiile art. 317 și art. 318 C. proc. civ.

Împotriva sentinței civile

nr. 32 din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ

și fiscal, a declarat recurs L.G., invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9

în sensul dispozițiilor art. 105 și art. 106 C. proc. civ., întrucât instanța în

mod greșit a respins contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 317

și art. 318 C. proc. civ., deși cererea de chemare în judecată este scutită de plata

taxelor judiciare de timbru, conform art. 15 lit. c) din Legea nr. 146/1997 și

art. 50 din Legea nr. 230/2007.

Recursul este inadmisibil.

Conform dispozițiilor

art. 320 alin. (3) C. proc. civ.: „hotărârea dată în contestație este supusă acelorași

căi de atac ca și hotărârea atacată”.

Astfel, rezultă că sentința

recurată - sentința civilă nr. 32 din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, este supusă acelorași căi de atac

ca și hotărârea atacată cu contestație în anulare, respectiv încheierea din 25 august

2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,

în Dosarul nr. 143/44/2009.

Prin încheierea din 25

august 2009, pronunțată în Dosarul nr. 143/44/2009, Curtea de Apel Galați, secția

contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de reexaminare formulată de

petentul L.G. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în Dosarul

nr. 1630/44/2008 al Curții de Apel Galați, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Încheierea din 25 august

2009 a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal, în temeiul art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997,

cu modificările și completările ulterioare

, conform cărora:

(2)

Împotriva

modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare,

la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau

de la data comunicării sumei datorate.

(3)

Cererea se

soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin

încheiere irevocabilă

”.

Astfel fiind, conform art. 18 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997,

cu modificările și completările ulterioare

, încheierea

din 25 august 2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal, în Dosarul nr. 143/44/2009, este o încheiere irevocabilă, care, în raport

cu dispozițiile art. 299 C. proc. civ., nu este supusă recursului.

Pe cale de consecință,

Înalta Curte constată că, în raport cu dispozițiile art. 320 alin. (3) cu referire

la art. 299 C. proc. civ. și art. 18 alin. (3)

din

Legea

nr. 146/1997,

cu modificările și completările ulterioare

,

este inadmisibil recursul declarat împotriva unei hotărâri judecătorești (cum este,

în speță, sentința civilă nr. 32 din 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost soluționată contestația

în anulare formulată cu privire la o hotărâre judecătorească irevocabilă, nesusceptibilă

de recurs (cum este, în cauză, încheierea din 25 august 2009, pronunțată de Curtea

de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal).

Pentru considerentele

arătate, în temeiul art. 312 cu referire la art. 320 alin. (3) și art. 299 C.

proc. civ. și art. 18 alin. (3)

din

Legea

nr. 146/1997, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de L.G.

împotriva sentinței civile nr. 32 din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul declarat

de L.G. împotriva sentinței civile nr. 32 din 27 ianuarie 2010 a Curții de Apel

Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 noiembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-26
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5281/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 33 din 27 ianuarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată contestația în anulare
ÎCCJ 2010-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4213/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin sentința nr. 21 din 26 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați a fost respinsă ca nefondată contestația în anulare formulată de L.A. împotriva înch
ÎCCJ 2010-04-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1817/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin sentința nr. 189 din 15 septembrie 2009 a Curții de Apel Galați a fost anulată ca netimbrată acțiunea reclamantului Ș.N. formulată în contradictor
ÎCCJ 2010-12-02
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6523/2010
va acestei decizii a declarat contestație în anulare L.G. iar prin decizia civilă nr. 76/ A din 09 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în Dosarul nr. 58/44/2010, a anulat ca netimbrată contestația în anulare. Instanța a reținut
ÎCCJ 2010-10-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4179/2010
ca niciuna din părți sau instanța din oficiu să nu invoce necompetența absolută a instanței sesizate cu soluționarea recursului. Cât privește cel de-al doilea motiv de contestație în anulare invocat de contestatoare, prin care s-a învederat
Sursă