ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3551/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat ca instanța să dispună încadrarea sa pe un post prevăzut cu studii superioare, începând cu data de 01 ianuarie 2003. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este angajată în cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj, pe funcția de referent principal și, deși a absolvit Facultatea de Protecția Mediului în anul 2000 și a solicitat transformarea postului într-unul cu studii superioare, în baza art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 192/ 2002 și art. 28 alin. (4) din O.U.G. nr. 123/ 2003, nu s-a dat curs solicitării sale.

Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. 2.Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 38/CA din 9 februarie 2011 Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002, O.U.G. nr. 123/2003, ale O.U.G. nr. 92/2004, O.G. nr. 2/2006 și O.G. nr. 6/2007, invocate de reclamantă, reglementează doar drepturile de natură salarială ale funcționarilor publici. Dispozițiile art. 9 alin. (4) din O.U.G. nr. 192/ 2002 și ale art. 28 alin. (5) din O.G. nr. 123/ 2003 reglementează nivelul de salarizare al funcționarilor publici care au trecut pe o funcție corespunzătoare studiilor absolvite.

Aceste prevederi vin în completarea celor cuprinse la alin. (3), respectiv alin. (4), conform cărora promovarea în condițiile legii a persoanelor care au absolvit studii de nivel superior în specialități în care își desfășoară activitatea se face prin transformarea postului pe care sunt încadrate, în post de nivel superior. La fel ca prevederile art. 68, și dispozițiile cuprinse în aceste ordonanțe prevăd condiția absolvirii unor studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, ori reclamanta nu a absolvit astfel de studii, prin urmare nu îi sunt aplicabile nici prevederile art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 192/2002, respectiv ale art. 28 alin. (4) din O.U.G. nr. 123/2003, nici cele ale art. 9 alin. (4) din O.U.G.

nr. 192/2002, respectiv ale art. 28 alin. (5) din O.U.G. nr. 123/2003, care se completează cu dispozițiile de la alineatele anterioare. De asemenea, chiar dacă disp. art. 9 alin. (3) din O..U.G. nr. 192/2002, respectiv ale art. 28 alin. (4) din O.U.G. nr. 123/2003 prevăd că promovarea se face prin transformarea postului, această promovare nu se face decât în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, respectiv prin promovarea examenului organizat pentru ocuparea funcției publice într-o clasă superioară, astfel cum se prevede expres în art. 68 din Legea nr. 188/1999, dispozițiile din ordonanța de guvern neputând modifica dispozițiile legii. Mai mult, pârâta a emis Ordinul nr. 1944 din 03 februarie 2010 (fila 14) care este un act administrativ ce produce efecte juridice, nefiind atacat.

3.Calea de ataca exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta T.S.E. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivele de recurs se arată că prevederile art. 68 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 „promovarea în condițiile art. 1 se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului” nu sunt aplicabile speței. Inițial, art. 68 din Legea nr. 188/1999 avea alt conținut și abia în 2007 se introduce textul care a fost reprodus în sentință, dar care nu retroactivează pentru că nu se poate aplica unor raporturi juridice de serviciu, născute cu mult înainte, sub imperiul altor prevederi.

În cazul său, susține recurenta, conform fișei postului deținut în anul 2000, pentru că desfășura activitate privind resursele umane, organizarea generală și perfecționarea îi erau suficiente studiile superioare absolvite, respectiv studii superioare tehnice și că îi erau aplicabile prevederile art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 192/2002 potrivit cărora „promovarea în condițiile legii a persoanelor încadrate pe funcția de debutant precum și a celor care au absolvit studii de nivel superior în specialitatea în care își desfășoară activitatea, se face prin transformarea postului pe care acestea sunt încadrate, într-un post de nivel superior”. Pentru că instanța de fond a făcut referire la Ordinul nr. 1944/2010 s-a invocat excepția de nelegalitate a acestuia.

O altă problemă care duce la netemeinicia sentinței a fost legată de incompleta probațiune care s-a administrat în fața primei instanțe care, deși a obligat intimata să depună „situația personalului care în anul 2004 a trecut pe studii superioare și dovada de echivalare între studiile absolvite și funcțiilor nou ocupate în cadrul DRV Oradea”, a îmbrățișat poziția intimatei care a afirmat că termenul de păstrare este de 5 ani și a expirat, deși au termen de păstrare permanent. S-a solicitat suspendarea cauzei și trimiterea spre competentă soluționare a excepției de nelegalitate invocată la Curtea de Apel Oradea. Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Ulterior, recurenta a declarat că renunță la excepția de nelegalitate a ordinului nr. 1844/2010 și a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea cu trimitere în vederea completării probatoriului, iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii precizată. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Reclamanta a solicitat transformarea postului său, de referent principal, într-unul cu studii superioare, în baza art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 192/2002 și O.U.G. nr. 123/2003 începând cu 1 ianuarie 2003. Este încadrată la Direcția Regională Vamală Oradea încă din anul 1995 și a absolvit, în iunie 2000, Facultatea de Protecția Mediului – specializarea ingineria mediului.

Funcția publică a dobândit-o, potrivit, Legii nr. 188/1999, începând cu 1 noiembrie 2000. La data de 1 ianuarie 2003, dată de la care reclamanta solicită transformarea postului , în Legea nr. 188/1999 dispozițiile art. 68 erau abrogate, având în vedere că în legea de salarizare (O.U.G. nr. 192/2002) erau prevăzute condițiile de promovare a funcționarilor publici. Se poate observa că recurenta – reclamantă solicită încadrarea pe un post prevăzut cu studii superioare începând cu anul 2003 și invocând dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002 [art. 4 alin. (4)] și pe cele ale art. O.U.G nr. 123/2003 [art. 28 alin. (5)] dar acestea au fost acte normative ce se refereau la salarizarea funcționarilor publici și a altor drepturi, dar care au avut aplicabilitate limitată în timp.

De exemplu O.U.G. nr. 192/2002 s-a aplicat pentru salarizarea funcționarilor publici pe anul 2003, iar ulterior au fost adoptate și alte acte normative (O.U.G. nr. 123/2003, O.U.G. nr. 94/2004, O.G. nr. 2/2006, O.G. nr. 6/2007) iar în prezent salarizarea funcționarilor publici se face potrivit Legii nr. 330/2009. De precizat este faptul că, dacă recurenta – reclamantă aprecia că i se cuvenea încadrarea pe un post cu studii superioare încă din anul 2003 putea să solicite aceasta sau dacă a făcut demersuri, în caz de răspuns negativ se putea adresa instanțelor de judecată, mai ales că dispoziții similare celor înscrise în art. 26 din O.U.G.

nr. 192/2002 sunt cuprinse în toate actele normative care au reglementat salarizarea funcționarilor publici, așa cum sunt înscrise și în Legea nr. 330/2009, în prezent, însă, problema transformării postului funcționarului public care a absolvit studii de nivel superior se rezolvă potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999, care este legea ce reglementează Statutul funcționarului public.

Potrivit art. 68 din Legea nr. 188/1999, în forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată (1) „ În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcționarii publici de execuție au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadrați, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care își desfășoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituția publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfășurarea activității." (2) Promovarea în condițiile alin. (1) se face prin transformarea postului ocupat de funcționarul public ca urmare a promovării examenului. (3) Promovarea în clasă nu se poate face pe o funcție publică de auditor sau de consilier juridic”.

De altfel, atât Legea nr. 188/1999 cât și legile de salarizare a funcționarilor publici se referă la ipoteza în care funcționarul public dobândește diploma de licență pe parcursul desfășurării activității ca funcționar public, iar studiile sunt necorespunzătoare funcției ocupate. Situația reclamantei nu se încadrează în această ipoteză deoarece a absolvit studiile superioare anterior numirii în funcția publică, iar specialitatea absolvită nu era din cele cerute pentru funcția ocupată. Recurenta – reclamantă a formulat critici în motivele de recurs în privința susținerilor instanței de fond legate de specialitatea absolvită și funcția ocupată dar pentru funcția de consilier sau inspector în cadrul Biroului organizare, resurse umane și învățământ erau necesare studii universitare în domeniul economic, juridic sau cel al administrației publice.

Mai mult, aceasta a insistat în aplicarea prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 192/2002 și art. 28 alin. (5) din O.U.G. nr. 123/2003, dar nu se poate dispune o asemenea promovare, după 10 ani, în condițiile în care, potrivit acelor acte normative se putea contesta modul de aplicare a procedurilor privind promovarea ca urmare a studiilor absolvite, iar aplicarea acelor proceduri era anuală. Referitor la excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 1944/2010 prin care s-a stabilit reîncadrarea recurentei și salarizarea pentru anul 2010, recurenta a renunțat ulterior la această excepție invocată. Instanța de fond nu a pronunțat soluția pe baza unui probatoriu incomplet, așa cum susține recurenta – reclamantă.

Recurenta – reclamantă nu a precizat cât era de pertinentă depunerea unei situații din anul 2004 pentru soluționarea favorabilă a cererii sale. Dacă în anul 2004 recurenta - reclamantă aprecia că trebuia să beneficieze de prevederile O.U.G. nr. 123/2003 putea să conteste eventualul răspuns al autorităților publice la acel moment. Apreciind că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.S.E. împotriva sentinței civile nr. 38/CA din 9 februarie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2011.