ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1930/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1930/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta S.I.F.T. SA a solicitat ca, pe
cale de hotărâre judecătorească, dată în contradictoriu cu
pârâta SC N.O. SA, să se dispună:
numirea unui
expert care să întocmească și să prezinte un raport, în
condițiile art. 259 alin. (2) din Legea 297/2004, având ca obiectiv
constatarea măsurilor întreprinse de conducerea SC N.O. SA pentru
reîntregirea patrimoniului societății, ca urmare a cedării
fără plată a activelor din Eforie Nord: Vila P., Vila S., Vila Pc.,
Teren Vila Pc. ( 594 m
2
respectiv 750 m
2
), în
conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001;
raportul să
fie înmânat instanței și comunicat părților;
opinia expertului
să fie publicată în Buletinul CNVM
4.obligarea pârâtei
la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiul în
cauză.
Tribunalul
Constanța, secția comercială, a pronunțat Sentința
civilă nr. 152 COM din 22 ianuarie 2008, prin care a respins excepția
lipsei de interes invocată de pârâta SC N.O. SA, a admis cererea
formulată de reclamantă, a numit în calitate de expert pe doamna B.C.
care să întocmească și să prezinte un raport, în
condițiile art. 259 alin. (2) din Legea 297/2004, cu următorul
obiectiv: constatarea măsurilor întreprinse de SC N.O. SA pentru
reîntregirea patrimoniului societății, ca urmare a cedării
fără plată a activelor din Eforie Nord: Vila P., Vila S, Vila Pc.
S-a dispus ca
raportul să fie depus la instanță și înmânat
părților, opinia expertului să fie publicată, pe cheltuiala
pârâtei, în Buletinul CNVM, s-a stabilit un onorariu de 1500 RON în sarcina
reclamantei, iar pârâta a fost obligată să plătească
reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1539 RON, reprezentând
taxă timbru și onorariu expert.
Prin Decizia
civilă nr. 105/COM din 12 iunie 2008 Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ
și fiscal, a respins apelul declarat de SC N.O. SA, a admis apelul
declarat de S.I.F.T. SA a desființat hotărârea atacată și a
trimis cauza pentru continuarea judecății.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, prin Decizia civilă nr. 1204 din 8
aprilie 2009, a respins ca nefondat recursul formulat de pârâta SC N.O. SA.
Prin Sentința
civilă nr. 3432 com din 1 iunie 2010, Tribunalul Constanța, secția
comercială, a admis cererea formulată de reclamanta S.I.F.T. SA a
constatat efectuat în cauză și înmânat părților raportul
întocmit de expert B.C., conform art. 259 alin. (2) din Legea 297/2004.
Totodată, a dispus publicarea raportului, pe cheltuiala pârâtei, în
Buletinul CNVM.
Pentru a
pronunța această sentință, instanța de fond a reținut
că, potrivit art. 259 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, acționarii se
vor putea adresa instanței din raza teritorială unde își are
sediul societatea, în vederea numirii unui auditor financiar sau a unui expert
pentru reluarea procedurii de întocmire și de prezentare a unui raport
suplimentar celui reglement la alin. (1) al aceluiași articol, urmând ca
raportul să fie depus la instanță și comunicat
părților, iar opinia expertului să fie publicată în
Buletinul C.N.V.M.
Prin adresa nr. 6296
din 26 iulie 2002, reclamanta a solicitat Consiliului de Administrație
și Comisiei de cenzori a societății întocmirea unui raport
asupra aspectelor enunțate, aspecte ce nu au fost analizate în raportul
administratorilor. Pârâta a primit această solicitare, dar nu i-a dat
curs.
Față de
dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 și
situația de fapt reținută, instanța a admis cererea
așa cum a fost formulată, fiind dovedit că societatea
reclamantă s-a adresat cu cerere de efectuare a unui raport suplimentar, că
respectiva cerere nu a fost primită și că raportul
administratorilor nu a avut ca obiective cele menționate în cererea de
față.
Prin Decizia
civilă nr. 134/COM din 14 octombrie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, contencios administrative
și fiscal, a respins ca nefondat apelul comercial formulat de apelanta pârâtă
SC N.O. SA împotriva sentinței mai sus menționate, având ca obiect suspendare
executare silită – încuviințare efectuare expertiză.
În motivarea acestei
soluții, instanța de apel a reținut în considerente:
În temeiul art. 720
8
C. proc. civ., instanța de fond a pronunțat o sentință în
primă instanță, care nefiind definitivă, este executorie,
urmare a faptului că litigiul astfel soluționat este unul comercial.
În ce privește
motivul de ordine publică invocat, respectiv incompatibilitatea
judecătorului, instanța de apel a considerat că acesta nu
există, ci dimpotrivă, judecătorul fondului s-a conformat
dispozițiilor instanței superioare, care a desființat
hotărârea atacată și a trimis cauza pentru continuarea
judecății.
În aceste
condiții nu suntem în fața unei incompatibilități, a unui
judecător necompetent, sentința pronunțată în cazul de
față fiind legală și temeinică.
La momentul
desființării Sentinței civile nr. 152 COM din 22 ianuarie 2008 a
Tribunalului Constanța, Curtea de Apel Constanța, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 105/COM
din 12 iunie 2008, în considerentele acestei decizii a reținut că în
mod corect instanța de fond a dispus numirea unui expert pentru întocmirea
raportului suplimentar cu obiectivele propuse de reclamantă, însă
procedura în fața instanței de judecată presupune nu numai
stabilirea obiectivelor și desemnarea expertului contabil, ci, impune
să se constate efectuat raportul de expertiză și apoi să
dispună comunicarea lui către părți și publicarea opiniei
expertului în buletinul CNVM.
Instanța de fond
s-a conformat dispozițiilor instanței superioare și în
hotărârea astfel pronunțată a constatat efectuat în cauză
și înmânat părților raportul contabil, precum și publicarea
lui, pe cheltuiala pârâtei, în Buletinul CNVM.
În cazul de
față regulile aplicabile sunt cele prevăzute de Titlul VIII
privind auditul financiar din Legea 297/2004, unde se prevede o procedură
specială pentru situația în care administratorii nu furnizează
auditorilor toate informațiile solicitate.
În aceste
condiții, regulile prevăzute de art. 259 alin. (2) din Legea 297/2004
devin speciale față de cele generale aplicabile în materia
expertizei, prevăzute de art. 202 alin. (1) C. proc. civ., aplicându-se
regula potrivit căreia, specialul derogă de la general.
Curtea de apel a
considerat, în consecință, că instanța de fond s-a
conformat dispozițiilor art. 259 alin. (2) din Legea 297/2004, astfel
că apelul pârâtei a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei
curții de apel a declarat recurs pârâta SC N.O. SA Neptun, întemeindu-se
pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea
recursului și, în principal, casarea deciziei recurate, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, admiterea recursului și pe fond
respingerea ca nefondată a acțiunii formulate de către intimata
reclamantă S.I.F.T. SA.
Recurenta pârâtă
formulează astfel următoarele critici:
1.În mod greșit
instanța a aplicat dispozițiile art. 24 alin. (1) C. proc. civ.
2.Instanța de
fond greșit a aplicat dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 197/2004,
iar instanța de apel a considerat eronat că instanța de fond a
procedat corect în ceea ce privește numirea expertului și, de
asemenea, a dispus corect efectuarea expertizei cu obiectivele solicitate de
către intimata reclamantă, atât timp cât numirea experților de
către instanță se face cu respecatarea dispozițiilor art. 202
C. proc. civ..
Instanța de apel
nu a ținut seama de faptul că SC N.O. SA a susținut și de
asemenea a probat cu înscrisuri, faptul că prin adresa nr. 3507 din 10
octombrie 2007, a răspuns intimatei reclamante S.I.F.T. SA la solicitarea
formulată, răspuns ce îndeplinește condițiile
prevăzute de dispozițiile Legii 297/2004.
Recursul nu este
fondat.
În ce privește
prima critică formulată de recurenta pârâtă, se constată
următoarele:
Astfel cum
rezultă fără niciun echivoc din dispozitivul Deciziei civile nr.
105/ COM din 12 iunie 2008 pronunțate de Curtea de Apel Constanța,
precum și din considerentele Deciziei nr. 1204 din 8 aprilie 2009 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza a fost
trimisă tribunalului, ca primă instanță, pentru continuarea
judecății și nu spre rejudecare, așa cum eronat
susține recurenta pârâtă.
În această
situație, instanța de apel în mod corect a apreciat că
incompatibilitatea judecătorului, invocată în temeiul
dispozițiilor art. 24 alin. (1) C. proc. civ., ca motiv de odine
publică încălcat de către instanța de fond, nu există,
-în fapt, judecătorul fondului conformându-se dispozițiilor
instanței superioare, care a desființat hotărârea atacată
și a trimis cauza pentru continuarea judecății acesteia. Drept
urmare, prima critică exprimată în recurs nu este întemeiată.
Referitor la cea de-a
doua critică, se constată că este, de asemenea,
neîntemeiată.
Aceasta, pe de o
parte, deoarece instanța de apel a reținut corect că regulile instituite
de art. 259 alin. (2) din Legea nr. 197/2004 devin speciale față de
cele generale prevăzute în materia expertizei de art. 202 alin. (1) C.
proc. civ., potrivit principiului că specialul derogă de la general.
Pe de altă
parte, tot corect s-a reținut că întrucât reclamanta, prin adresa nr.
6296 din 26 iulie 2007, a solicitat pârâtei să întocmească și
să transmită un raport suplimentar cu obiectivele precizate în
cererea sa, iar pârâta nu a dat curs acestei solicitări, - solicitarea
reclamantei își găsește rezolvarea doar prin întocmirea unui
raport suplimentar de către un expert numit de instanță.
În
consecință, având în vedere că niciuna dintre criticile
formulate de pârâtă în recurs nu este de natură să conducă
la modificarea deciziei curții de apel, în raport de dispozițiile art.
304 pct. 9 și 312 alin. (3) C. proc. civ., recursul declarat în cauză
de pârâta SC N.O. SA Neptun se va respinge, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de pârâta SC N.O. SA Neptun împotriva Deciziei civile nr. 134/ COM din
14 octombrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, de contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 18 mai 2011.