ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2781/2010

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la 11 februarie 2008, reclamantul C.E.H.

a solicitat anularea dispoziției nr. 17 din 22 ianuarie 2008 emisă de Primarul comunei

G. în contradictoriu cu Primăria comunei G. prin Primar.

În motivarea

cererii se arată că prin dispoziția a cărei anulare se solicită s-a respins cererea

de restituire în natură a suprafeței de 1,30 ha teren intravilan pe motiv că, această

suprafață de teren se afla în posesia revendicatorului conform titlului de proprietate.

Mai susține reclamantul că motivul respingerii cererii este nefondat, deoarece titlul

de proprietate sus arătat se referă la suprafața de 50 ha teren arabil care a fost

restituit în baza Legii nr. 18/1991.

Tribunalul Călărași

prin sentința civilă nr. 750 din 21 aprilie 2008 a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, s-a reținut că terenul solicitat a fi restituit în natură se află în extravilanul

teritoriului administrativ al comunei G. și face parte din totalul suprafeței de

50 ha restituit conform titlului de proprietate.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamantul, susținând că suprafața de 1,30 ha nu este

cuprinsă în cei 50 ha deja restituiți.

Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 686/17 din 29 septembrie 2008

a respins apelul ca nefondat.

În considerentele

hotărârii s-a reținut că în absența unor probe contrare, terenul în suprafață de

1,30 ha reprezentând curți/construcții nu poate fi considerat decât teren extravilan,

aspect atestat de înscrisurile la dosar.

Împotriva acestei

din urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul, invocând incidența dispozițiilor

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul critică

hotărârea sub următoarele aspecte:

Terenul în suprafață

de 1,3 ha, solicitat a fi restituit, nu se află cuprins în suprafața de 50 ha, iar

adresa Prefecturii Călărași nu specifică decât faptul că terenul este de categorie

extravilan.

Examinând criticile

formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat următoarele:

Potrivit demersului

judiciar, se solicită restituirea în natură a suprafeței de 1,30 ha teren intravilan.

În acord cu

întregul material probator administrat în cauză, cu exemplificarea în mod expres

a înscrisului nr. 1997/2007 eliberat de O.CP.I. Călărași, terenul în litigiu este

inclus în suprafața de 50 ha teren deja retrocedat reclamantului.

Drept urmare,

neexistând probe contrare privitor la situația juridică a terenului în suprafață

de 1,30 ha, în mod corect instanțele au respins susținerile reclamantului.

Potrivit

art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere în fața judecătoriei, trebuie să o dovedească.

În speța supusă

analizei, reclamantul susține constant că terenul în litigiu are altă situație juridică

însă în acord cu aceste susțineri nu s-au produs probe în sensul dispozițiilor

art. 1169 C. civ.

Așadar, hotărârea

recurată este legală, motiv pentru care Înalta Curte în baza art. 312

1

C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul C.E.H. împotriva deciziei civile nr.

686A din 29 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 6 mai 2010.