ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2887/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2887/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2034/2004,
Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, cererea introdusă de către SC
C.S.C. SRL, privind anularea deciziei nr. 477/2004, emisă de pârâta A.N.R.C.,
decizie prin care a fost menținută obligația de plată a sumei de 129.119.866
lei, cu titlu de taxă de monitorizare pe anul 2004, calculată la întreaga cifră
de afaceri a reclamantei, pe întreaga perioadă controlată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, reclamanta, criticând-o pentru greșita menținere a deciziei organului
de control.
Astfel, în opinia
recurentei, taxa de monitorizare se calculează proporțional cu cifra de afaceri
specifică serviciilor prestate și care face obiectul monitorizării, și nu
global, raportat la întreaga cifră de afaceri. Acest mod de calcul, rezultă din
întregul context al prevederilor O.U.G. nr. 79/2002.
Pe cale de consecință, a
solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii
acțiunii, așa cum a fost formulată, adică, în principal, anularea deciziei nr. 477/2004,
iar în subsidiar, eșalonarea plății stabilite prin decizia menționată.
În examinarea recursului
reclamantei, instanța reține următoarele:
Sentința curții de apel a
fost pronunțată la data de 11 octombrie 2004, iar ulterior acestei date, adică
la data de 6 decembrie 2004, pârâta A.N.R.C. a emis o nouă decizie, prin care a
dispus desființarea deciziei contestate nr. 477 din 23 iulie 2004. Măsura a
fost dispusă în temeiul art. 46 și art. 87 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003, care
permit modificarea ori desființarea oricărui act administrativ fiscal de către
autoritatea publică emitentă.
În aceste împrejurări,
analiza legalității hotărârii judecătorești, prin care a fost menținută o
decizie inexistentă la momentul exercitării controlului judiciar, este lipsită
de interes și, totodată, lipsită de obiect.
În consecință, față de
faptul că decizia a cărei anulare este solicitată prin acțiunea introductivă, a
fost desființată prin decizia președintelui A.N.R.C. nr. 1709 din 6 decembrie 2004,
urmează a se constata că prezentul recurs nu mai are obiect. Urmează ca, pentru
acest considerent, cumulat cu lipsa de interes a recurentei de a examina
legalitatea primei decizii, pentru evitarea substituirii acestei examinări, cu
cea a unei eventuale verificări a legalității celei de-a doua decizii, recursul
să fie respins, conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de SC C.S.C. SRL Piatra - Neamț împotriva sentinței civile nr. 2034 din 11
octombrie 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 mai 2005.