ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4033/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii, înregistrate la 11 iunie 2003 îl constituie, obligarea pârâților 1-3 la restituirea unui număr de 12 bilete de economii (C.E.C.) la purtător și - obligarea pârâtei 4, sucursala C.E.C. la actualizarea sumelor de bani (soldurile) cu dobânda și rata inflației aferentă. Judecătoria Timișoara, prin sentința civilă nr. 8316/2003, a respins acțiunea, reținând autoritatea de lucru judecat pentru ambele capete de cerere, izvorâtă din sentința civilă nr. 4996 din 19 martie 2002 a aceleiași instanțe, iar relativ la actualizarea soldurilor a respins cererea ca nefondată pe temeiul art. 1604 alin. (2) C. civ.

Curtea de Apel Timișoara, prin decizia civilă nr. 1777 din 19 februarie 2004, a respins apelul reținând că față de - pârâta D.G.F.P. există autoritate de lucru judecat, iar - pârâtele Consiliul local și Administrația financiară nu au calitate procesuală și că - dispoziția nr. 1604 alin. (2) când a fost corect aplicată, cât timp devalorizarea s-a produs „în condiții obiective determinate de evoluția economiei noastre aflate într-o perioadă de tranziție”. Contra deciziei reclamantul a declarat recurs, pe temeiul nr. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât - nu a soluționat cererea de dobândă și - a aplicat eronat dispozițiile art. 1604 alin. (2) și art. 1608. 2. Recursul este fondat. Obiectul acțiunii îl constituie obligația de a da și nu de a face, litigiul vizând majorarea soldului (12 librete) de 162.701,95 lei la 350.385.565 lei reprezentând reactualizarea calculată prin raportul de expertiză depus în apel.

Potrivit art. 282 1 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești care prevăd „litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard inclusiv”, text introdus prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 58/2003, intrată în vigoare la 28 august 2003 și aprobată prin Legea nr. 195/2000. Calificând obiectul cauzei eronat ca obligație de a face, instanța de apel a soluționat greșit și calea de atac, drept apel, în loc să trimită dosarul tribunalului ca instanță de apel, potrivit art. 282 1 alin. (1) raportat potrivit art. 282 1 alin. (1) raportat la art. 2 pct. 3 C. proc. civ. În consecință, decizia recurată va fi casată, iar cauza se trimite Tribunalului Timiș, secția civilă, pentru judecarea recursului cu celeritatea impusă de art. 21 art. 3 din Constituția României.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de F.G. împotriva deciziei nr. 177 din 19 februarie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, pe care o casează, precum și sentința civilă nr. 8316 din 8 octombrie 2003 a Tribunalului Timiș și trimite cauza, pentru soluționare în primă instanță, Judecătoriei Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 mai 2005.