ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 9067/2004

Asupra recursului în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Colegiul jurisdicțional al Camerei

de Conturi Caraș-Severin, prin sentința nr. 46 din 10 martie 2003, a admis

sesizarea și a obligat în solidar, la plata sumei de 17.246.056 lei și a

dobânzii de 18,2%, de la 1 ianuarie 2003, până la achitarea debitului, pe

pârâții A.N., S.I. și J.M. Această sentință a rămas definitivă, prin

nerecurare.

Împotriva acestei sentințe,

Procurorul general financiar, în baza art. 80 din Legea nr. 94/1992, cu

modificările ulterioare, a declarat recurs în anulare, înregistrat la Înalta

Curte de Casație și Justiție, sub nr. 1647 din 27 ianuarie 2004, solicitând

admiterea acestui recurs în anulare și modificarea sentinței criticate, în

sensul respingerii sesizării de obligare a celor trei pârâți, la plata sumei de

17.246.054 lei și a dobânzii aferente, menținând, însă, celelalte dispoziții

ale sentinței.

Sentința este criticată, ca fiind

netemeinică și esențial nelegală, fiind încălcate prevederile Legii nr. 188/1999

și Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare, funcția de secretar al

comunei fiind funcționar public.

Recursul în anulare este întemeiat.

Pârâții au îndeplinit funcția de

primar - A.N.; S.I. - inspector și secretar - J.M., iar prin sentința nr. 46/2003

a Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi Caraș-Severin, aceștia au

fost obligați în solidar, la plata sumei de 17.246.057 lei și la dobânda de

18,2%, de la 1 ianuarie 2003, până la achitare, această obligație fiind

stabilită prin pct. 3 al dispozitivului sentinței, reținându-se că au

prejudiciat bugetul local, cu această sumă, în perioada 2001 - 2002, prin

acordarea unei indemnizații, secretarului comunei, cu încălcarea legii.

Această obligare a celor trei

funcționari publici, la restituirea sumei, este nelegală, secretarul comunei

fiind funcționar public de conducere, având dreptul la indemnizația de

conducere, dispoziție ce se regăsește în prevederile art. 83 alin. (1) din

Legea nr. 215/2001, în sensul că secretarul comunei este funcționar public de

conducere, și Legea nr. 188/1999.

În raport cu aceste acte normative

incidente cauzei, interpretarea Colegiului jurisdicțional este nelegală, astfel

că pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite

recursul în anulare declarat de Procurorul general financiar de pe lângă Curtea

de Conturi a României, împotriva sentinței nr. 46 din 10 septembrie 2003 și va

modifica această sentință - pct. 3 din dispozitiv, în sensul respingerii

cererii de obligare a lui A.N., S.I. și J.M., la plata în solidar, a sumei de

17.246.056 lei, cu dobânda aferentă, menținând celelalte dispoziții ale

respectivei sentințe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României,

împotriva sentinței nr. 46 din 10 septembrie 2003, a Colegiului jurisdicțional

Caraș-Severin al Curții de Conturi.

Modifică sentința atacată, în sensul

respingerii cererii de obligare a intimaților A.N., S.I. și J.M., la plata

sumei de 17.246.056 lei și a dobânzilor aferente.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 17 decembrie 2004.