ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2167/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sesizarea înregistrată sub nr.

124/2001, formulată de Compartimentul de Control Financiar din cadrul Camerei

de Conturi a județului Galați, în urma controlului efectuat la Primăria comunei

Valea Mărului, pentru exercițiul bugetar pe anul 2000, s-a constatat în sarcina

pârâților V.V. primar, în solidar cu G.V., contabil-șef, un prejudiciu în sumă

totală de 1.063.954.785 lei, pentru penalizarea veniturilor din concesiuni și

din contravaloarea lucrărilor agricole, inclusiv T.V.A. aferentă, a majorărilor

și dobânzilor aferente calculate la data de 31 august 2001, iar în sarcina

pârâtei G.V., pentru suma de 38.009.696 lei reprezentând majorări de întârziere

calculate la data de 30 septembrie 2001, aferentă sumei de 110.816.032 lei

reprezentând T.V.A., nevirată la bugetul statului la termenele legale.

Colegiul jurisdicțional Galați al

Curții de Conturi, prin sentința nr. 1 din 1 februarie 2002, a respins

sesizarea și a ridicat măsura asiguratorie dispusă prin încheierea din 31

octombrie 2001, asupra veniturilor pârâtei G.V.

Împotriva acestei soluții a declarat

recurs jurisdicțional Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi

Galați, criticând-o pentru nelegalitate.

Secția jurisdicțională a Curții de

Conturi, prin decizia nr. 208 din 14 mai, 2002 a admis recursul jurisdicțional

declarat de Procurorul financiar de pe lângă Camera de Conturi Galați, a

modificat sentința recurată, în sensul admiterii capătului doi al sesizării,

obligând pe intimata-pârâtă la plata sumei de 38.009.696 lei și la dobânda de

32,2% pe an, calculată de la 15 noiembrie 2001.

Împotriva acestei ultime hotărâri au

declarat recurs pârâții G.V. și V.V., susținând că nu au nici o culpă pentru

majorările și dobânzile aferente sumelor ce au fost virate la bugetul statului.

la 15 noiembrie 2001, în baza hotărârii consiliului local.

Recursul este fondat pentru

următoarele considerente:

Prin H.G. nr. 401/2000, pentru

aprobarea Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 17/2000, privind T.V.A., la art. 2

pct. 3 se prevede că, prin prestări de servicii, în sensul T.V.A., se înțelege

orice activitate desfășurată de un contribuabil, care nu constituie livrare de

bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile.

La astfel de activități sunt

enumerate în continuare, cu titlu exemplificativ și închirierile de bunuri și

concesiunile - lit. d) și i).

Scutirea sau exceptarea de la

regimul obligațiilor fiscale operează numai în baza unor dispoziții legale

exprese.

Prin O.G. nr. 61/2002, privind

colectarea creanțelor bugetare, în art. 169 s-a prevăzut că „sumele

reprezentând T.V.A., datorată de către autoritățile administrative publice

locale, pentru prestări de servicii constând în închirieri și/sau concesiuni de

bunuri imobile, care până la data de 31 mai 2002 nu au fost facturate

beneficiarilor și nu au fost achitate la bugetul statului, se anulează,

inclusiv majorările de întârziere și penalitățile de întârziere aferente.

Așa fiind, se vor admite recursurile

declarate de pârâți, se va casa decizia secției jurisdicționale a Curții de

Conturi și se va menține sentința Colegiului jurisdicțional Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de G.V.

și V.V., Primarul comunei Valea Mărului, împotriva deciziei nr. 208 din 14 mai

2002 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională.

Casează decizia atacată și menține

sentința nr. 1 din 1 februarie 2002 a Colegiului jurisdicțional Galați.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 iunie 2003.