ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3627/2003

HOTĂRÂRE
04.11.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3627/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul Consiliul Local Galați a

solicitat ca instanța să dispună anularea deciziei nr. 2065 din 20 decembrie

2001 a Ministerului Finanțelor Publice și exonerarea de plata sumei de

30.924.439.492 lei, reprezentând T.V.A. și majorări de întârziere aferente,

precum și anularea procesului-verbal nr. 52062 din 9 octombrie 2001.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că prin actul de control s-a reținut că Primăria municipiului Galați

datorează suma de 11.806.202.024 lei T.V.A., pentru închirierea și

concesionarea terenurilor și a spațiilor cu altă destinație și 19.118.237.468

lei, majorări de întârziere.

A mai arătat că a formulat

contestație împotriva procesului-verbal de control, care a fost respinsă de

Ministerul Finanțelor Publice, prin decizia nr. 2065/2001.

Reclamantul a susținut că decizia

este netemeinică și nelegală, deoarece potrivit statutului juridic, Consiliul

Local Galați este autoritate administrativă locală, care realizează un complex

de activități pentru aducerea la îndeplinire a legilor sau, în limitele legii,

prestează servicii publice.

A precizat că, fiind organ al

administrației publice, nu este contribuabil plătitor de T.V.A., nefiind

prevăzut în O.G. nr. 3/1992 și nici în O.G. nr. 17/2000.

Curtea de Apel Galați, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 79 din 20

iunie 2002, a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că, potrivit dispozițiilor legale incidente cauzei, activitatea de

închiriere de bunuri pe bază de contract este asimilată prestărilor de

servicii.

Nu sunt supuse T.V.A. operațiunile

pentru livrarea de bunuri și prestări servicii rezultată din activitatea

specifică autorizată, efectuate de instituțiile publice pentru activitățile lor

administrative.

Prestările de servicii constând în

închirierea de bunuri mobile și imobile, nu fac parte din categoria

activităților specifice autorizate organelor administrației publice, în speță,

Consiliului Local Galați.

Prin H.G. nr. 656/1997 a fost

aprobată clasificarea activităților din economia națională (C.A.E.N.), care la

secțiunea „Administrația publică”, printre activitățile specifice autorizate,

nu enumeră și închirierea de bunuri.

Prin urmare, închirierea nefiind o

prestare de servicii rezultată din activitatea specifică Consiliului Local

Galați, ca instituție publică, este supusă T.V.A., ca operațiune impozabilă,

alta decât cele menționate la art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 3/1992 și art. 3

alin. (1) din O.U.G. nr. 17/2000.

Împotriva sentinței reclamantul a

formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii reclamantul a

susținut, în esență, că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină,

fiind totodată lipsită de temei legal.

A arătat că O.G. nr. 3/1992 și O.G.

nr. 17/2000, nu cuprind în categoria contribuabililor plătitori T.V.A.,

autoritățile publice.

A mai arătat că la 30 decembrie

1998, Consiliul Local Galați s-a înregistrat ca plătitor T.V.A., pentru

vânzarea spațiilor cu altă destinație, care s-a efectuat în baza unei legi

speciale, H.G. nr. 505/1998, când s-a operat transferul de proprietate.

Or, în cazul închirierii și

concesionării bunurilor, consecință a administrării domeniului public și privat

al municipiului, dispozițiile O.G. nr. 3/1992, republicată și al O.U.G. nr.

17/2002, prevăd scutirea de T.V.A., și a instituțiilor publice.

Recursul urmează a fi admis pentru

considerentele ce urmează:

Prin procesul-verbal de control nr.

52062 încheiat la 9 octombrie 2001, Consiliul Local Galați a fost obligat la

plata sumei de 30.924.439.492 lei, reprezentând: 11.806.202.024 lei, T.V.A. și

19.118.237.468 lei, majorări de întârziere aferente, reținându-se că acesta nu

a calculat, reținut și virat la bugetul statului, T.V.A., pentru sumele de bani

obținute din concesionarea unor bunuri ale domeniului public și privat de

interes local, măsură ce a fost menținută prin decizia nr. 2065/2001 a

Ministerului Finanțelor Publice.

Potrivit art. 169 din O.G. nr.

61/2002, privind colectarea creanțelor bugetare, „sumele reprezentând T.V.A.,

datorate de către autoritățile administrației publice locale pentru prestări de

servicii, constând în închirieri și/sau concesionări de bunuri imobile, care

până la data de 31 mai 2002 nu au fost facturate beneficiarilor și nu au fost

achitate la bugetul de stat, se anulează, inclusiv majorările de întârziere și

penalitățile de întârziere aferente”.

Așadar, printr-un act normativ

ulterior controlului financiar și datei pronunțării sentinței civile nr. 79 din

20 iunie 2002 a Curții de Apel Galați, atacată cu recursul de față, au fost

exonerați de la plata acestor creanțe bugetare, autoritățile administrației

publice locale care îndeplinesc condițiile stabilite în ordonanță.

Deși soluția instanței de fond este

corectă în raport cu normele legale incidente cauzei la data pronunțării

sentinței, având, însă, în vedere textul ordonanței guvernului sus-menționat,

recursul urmează a fi admis, se va casa hotărârea atacată și în fond, se va

admite acțiunea, se vor anula actele administrative atacate, cu consecința exonerării

reclamantului de la plata sumelor reținute în sarcina sa, cu titlu de T.V.A. și

majorări de întârziere aferente.

Admite recursul declarat de

Consiliul Local Galați împotriva sentinței civile nr. 79 din 20 iunie 2002 a

Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

admite acțiunea reclamantului Consiliul Local Galați.

Anulează decizia nr. 2065/2001 a

Ministerului Finanțelor Publice și procesul-verbal de control din 8 octombrie

2001, încheiat de Direcția Controlului Fiscal Galați, privind sumele de

11.806.202.024 lei, reprezentând T.V.A. și 19.118.237.468 lei, majorări de

întârziere aferente.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2002-04-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 954/2003
și penalitățile aferente se anulează. Consilierul juridic V.C.S. a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, precizând că pentru operațiunile desfășurate, primăria era obligată să plătească TVA. Reprezentanta Parchetului de pe lângă C
ÎCCJ 2003-04-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1582/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 12 februarie 2002, Primăria municipiului Botoșani a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Genera
ÎCCJ 2003-06-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2284/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1558/2000 la Curtea de Apel Galați, reclamanții T.D. și T.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor, Direc
ÎCCJ 2006-01-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 105/2006
, cu trimiterea cauzei la această din urmă autoritate, pentru soluționarea pe fond. La data de 4 aprilie 2004, reclamanta SC M.T. SRL Galați, prin lichidator judiciar SC E.L. SRL Iași, a formulat o nouă cerere de chemare în judecată a acelo
ÎCCJ 2003-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 191/2003
erent, s-ar încălca aceste dispoziții legale. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 113 din 14 mai 2002 a admis acțiunea, a anulat procesul verbal din 21 septembrie 2001 și decizia
Sursă