ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6044/2004

Asupra recursului în anulare

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Judecătoria Zărnești, prin

sentința penală nr. 72 din 7 martie 2003 a condamnat, printre alții, pe

inculpata F.J.T. la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt

calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), raportat la art. 209

alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 37

lit. a) C. pen.

În baza art. 83 din același

cod, instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an

închisoare, aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 267 din 1 noiembrie

2000 a Judecătoriei Zărnești, definitivă prin neapelare și, în temeiul art. 1

din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată integral și condiționat această

pedeapsă, dispunând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

Hotărând astfel, s-a

reținut, în fapt, că, la 29 iunie 2001, inculpata, împreună cu inculpata minoră

L.B. au pătruns prin escaladare în imobilul părții vătămate O.M., de unde au

sustras mai multe bunuri și o legitimație, tip Ministerul de Interne.

Prin decizia penală nr. 881

din 21 octombrie 2003, Tribunalul Brașov a admis apelurile declarate de

procuror și de inculpată și în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat

încadrarea juridică a faptei din art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin.

(1) lit. a) și alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 37

lit. a), în art. 208 alin. (1), raportat la art. 209 alin. (1) lit. a) și alin.

(2) lit. b), cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 37 lit. a) C. pen.,

menținând pedeapsa aplicată.

Tribunalul a înlăturat,

totodată, dispozițiile art. 1 din Legea nr. 543/2002, privind pedeapsa de un an

închisoare și, în baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a

executării pedepsei de un an, urmând ca inculpata să execute, în total, 4 ani

închisoare.

Curtea de Apel Brașov, prin

decizia nr. 292 din 1 aprilie 2004, a admis recursul inculpatului, și

rejudecând cauza, a repus în individualitate pedeapsa rezultantă de un an

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 267 din 1 noiembrie 2000 a

Judecătoriei Zărnești, definitivă prin neapelare, în cele trei pedepse de câte

un an închisoare și, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat grațiate

pedepsele, menținând pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea

săvârșită în cauză.

Procurorul general al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 409 și a art.

410 alin. (1) partea I pct. 7

1

teza întâi C. proc. pen., a declarat

recurs în anulare pentru casarea deciziei Curții de apel, pe care o consideră

pronunțată cu încălcarea legii, întrucât s-au aplicat în mod greșit

dispozițiile referitoare la grațierea pedepsei de un an închisoare.

Examinând decizia atacată în

raport de cazul de recurs în anulare invocat, în baza lucrărilor și a

materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte constată recursul în anulare

fondat, urmând a fi admis.

În acest sens, potrivit

dispozițiilor cuprinse în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 543/2002, sunt

exceptați de la grațiere, cei condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare

de recidivă și cei care sunt recidiviști prin condamnări anterioare.

Din examinarea

reglementărilor din art. 37 lit. a), b) și c) C. pen., rezultă că, starea de

recidivă și calitatea de recidivist ia naștere în momentul săvârșirii celei de

a doua infracțiuni, iar exceptarea de la grațiere, prevăzută în dispozițiile

precizate, vizează toate persoanele care au dobândit calitatea de recidivist

săvârșind o faptă în stare de recidivă până în momentul intrării în vigoare a

actului de grațiere.

Revenind la cauză se

constată că inculpata F.J.T. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de un an

închisoare la 1 noiembrie 2000 prin sentința penală nr. 267 a Judecătoriei

Zărnești, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat pe termenul

de încercare de 3 ani.

Infracțiunea dedusă judecății

a fost comisă la 29 iunie 2001, deci înlăuntrul termenului de încercare, astfel

că în mod corect instanțele au dispus și menținut revocarea suspendării

executării pedepsei de un an închisoare, reținând dispozițiile art. 37 lit. a)

C. pen., referitoare la recidiva postcondamnatorie.

În raport cu aceste date, la

4 octombrie 2002, când a intrat în vigoare Legea nr. 543, inculpata se afla în

stare de recidivă încă de la data de 29 iunie 2001, având calitatea de

recidivist care, potrivit art. 4 alin. (1) teza întâi din lege o excludea de la

beneficiul grațierii, dispoziție ignorată de instanța de recurs.

În consecință, secția penală

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând îndeplinite cerințele

cazului de recurs în anulare invocat, în baza art. 414

1

alin. (1),

coroborat cu art. 385

15

alin. (2) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va

admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, va casa decizia penală nr. 292 din 1

aprilie 2004 a Curții de Apel Brașov și va menține ca legală și temeinică

decizia penală nr. 881 din 21 octombrie 2003 a Tribunalului Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza dispozițiilor art.

414

1

alin. (1) C. proc. pen.,

raportat la art. 385

15

alin. (2) pct. 2 lit. b) din același cod, admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva deciziei penale nr. 292 din 1 aprilie 2004 a Curții de Apel

Brașov, privind pe inculpata F.J.T.

Casează decizia penală

atacată și menține ca fiind legală și temeinică decizia penală nr. 881 din 21

octombrie 2003 a Tribunalului Brașov.

Potrivit dispozițiilor art.

189 C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru

susținerea intereselor inculpatei intimate F.J.T., în sumă de 400.000 lei, se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 noiembrie 2004.