ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1955/2005

Din actele dosarului rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 19

pronunțată la data de 4 februarie 2004, în dosarul penal nr. 138/2003,

Tribunalul Militar Teritorial a hotărât:

Condamnă pe inculpați,

astfel:

(rez.) N.A. la 5 ani și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 215

alin. (1) C. pen.

Pe durata executării

pedepsei interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

Admite acțiunea civilă

exercitată de partea civilă M.Ap.N. și obligă pe inculpat în solidar cu

inculpatul plt. maj.(rez.) P.V. la plata către această parte civilă a sumei de

47.419.417 lei cu titlu de despăgubiri civile și dobânda legală calculată de la

data rămânerii definitive a hotărârii.

Menține sechestrul

asigurator dispus prin Ordonanța Parchetului Militar Teritorial din 31 ianuarie

2003 până la concurența sumei menționate, cu referire la autoturismul Ford

Mondeo – 1,8 TD, carte de identitate seria C nr. 659422.

(rez.) P.V. la 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare,

prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

Constată că prin art. 1 din

Legea nr. 543/2002 pedeapsa de 5 ani închisoare este grațiată integral și

condiționat.

În baza art. 33 lit. a) –

art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele negrațiate și aplică inculpatului

pedeapsa de 3 ani închisoare.

Pe durata executării

pedepsei rezultante se interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

C. pen.

Dispune anularea

înscrisurilor false.

Admite acțiunea civilă

exercitată de partea civilă M.Ap.N. și-l obligă pe inculpat la plata sumei de

518.915.431 lei și dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a

hotărârii, din care suma de 47.919.417 lei în solidar cu inculpatul N.A., cu

titlu de despăgubiri civile.

Constată că inculpatul P.V.

a achitat părții civile (U.M. 01970 Săcălaz) suma de 24.237.312 lei, sumă ce se

va deduce din suma totală la care este obligat către partea civilă.

Obligă pe fiecare inculpat

la plata către stat a câte 5.000.000lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Instanța de fond a reținut

în fapt următoarele:

În intervalul anilor

1999/2001, inculpatul N.A. fiind șeful biroului energetic la U.M. 02397

Timișoara, dispunea de combustibilul lichid al unității. În această calitate el

a trimis cantități superioare celor necesare, gestionarului, cazarman

inculpatul P.V., de la U.M. 01970 Săcălaz, ceea ce a creat condiții optime de

sustragere, prin intermediul folosirii unor acte întocmite în fals (procesul

verbal de custodie, fictiv, ex.) În aceste condiții au fost sustrase 8,174 tone

de combustibil lichid C.L.U tip III, în valoare de 47.419.417 lei.

Instanța de fond a extras

această situație din analiza probelor administrate atât în faza de urmărire

penală cât și a cercetării judecătorești, și anume: declarațiile inculpaților

și ale martorilor, procesul verbal de cercetare administrativă întocmit de U.M.

02235 Timișoara, cu nr. A 136 din 12 februarie 2001 (necontestat de inculpați).

În drept instanța de fond a

încadrat juridic faptele în complicitate la înșelăciune pentru inculpatul N.A.

și în infracțiunea de delapidare în formă continuată, fals intelectual și uz de

fals.

Curtea Militară de Apel,

prin decizia penală nr. 38 pronunțată la data de 28 iunie 2004, în dosarul

penal nr. 35/2004, a admis apelurile declarate de inculpații lt. col. N.A. și

plt. maj. P.V. împotriva sentinței nr. 19 din 4 februarie 2004, pronunțată de

Tribunalul Teritorial București.

Desființează hotărârea

atacată.

lt. col. N.A., în baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică din

infracțiunea de complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26, raportat la

art. 215

1

alin. (1) C. pen., în infracțiunea de instigare la

delapidare, prevăzută de art. 25, raportat la art. 215

1

alin. (1) C.

pen., pentru care îl condamnă la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 1 din Legea

nr. 54372002 constată că pedeapsa este grațiată condiționat în întregime.

Atrage atenția inculpatului

asupra prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

plt. maj. P.V. descontopește pedepsele în cea de 3 ani închisoare, aplicată în

baza art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și în cea de 2

ani închisoare, aplicată în baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

Reduce pedeapsa aplicată

inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele, inculpatul urmând a executa 2

ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen.,

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, termenul de încercare

fiind de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului

asupra prevederilor art. 83 și art. 84 C. pen.

Admite acțiunea civilă

exercitată de partea civilă M.Ap.N. și obligă pe inculpatul P.V. la plata sumei

de 518.915.431 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care, pentru suma de

47.919.417 lei, în solidar cu inculpatul N.A., la care se adaugă dobânda legală

de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea integrală a

debitului, constatând că inculpatul P.V. a acoperit din prejudiciul suma de

24.237.312 lei.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârii.

Cheltuielile judiciare

ocazionate de judecarea apelurilor rămân în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii,

Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, în termen legal, a declarat

recurs scris și motivat pe dispozițiile art. 385

9

alin. 1 pct. 17

1

C. proc. pen. (omisiunea instanței de a pune în discuție schimbarea încadrării

juridice) și aplicarea grațierii fără individualizarea mai întâi a pedepsei

aplicate); și pe dispozițiile art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (greșita

individualizare a pedepsei mici aplicate).

Înalta Curte de Casație și

Justiție examinând decizia și sentința în raport de motivele formulate, probele

administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, cât și din oficiu,

constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Deși la judecata apelului nu

s-a menționat expres punerea în discuție a unei schimbări de încadrare

juridică, această activitate a avut loc, așa cum rezultă din încheierea de

amânare a pronunțării care trimite în cadrul concluziilor puse de părți la

concluziile scrise, în care se discută și calitatea inculpatului de

investigator, iar nu de complice.

Cu privire la motivul

privind aplicarea grațierii unei pedepse neindividualizate se remarcă existența

precizării pedepsei aplicate, de 3 ani închisoare indiferent că se menționează

sau nu că este cu executare, semnificația este aceea a privării de libertate,

câtă vreme nu se menționează suspendarea executării sau executarea prin muncă.

Acestea sunt într-adevăr obligatorii, iar nu specificarea executării, de la sine

înțeleasă.

În ceea ce privește

individualizarea pedepsei se poate afirma că a fost făcută cu respectarea

criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Amândoi inculpații au avut anterior o

comportare ireproșabilă, inculpatul N.A. și-a încheiat cariera prin pensionare,

iar inculpatul P.V. a fost extrem de sincer.

Din atitudinea de nerecurare

a deciziei de apel se poate extrage concluzia că inculpații și-au asumat

greșelile făcute, astfel încât privarea de libertate nu apare ca o prioritate,

existând convingerea că reeducarea va opera oricum.

De altfel și unul și

celălalt dintre inculpați se află sub semnul posibilității de a ajunge la

executare, dacă vor comite alte fapte asemănătoare celor din trecut,

infracțiuni.

Pentru considerentele

exprimate, urmează a se respinge recursul parchetului ca nefondat [(art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.)].

Cheltuielile judiciare vor

rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel împotriva

deciziei nr. 38 din 28 iulie 2004 a Curții Militare de Apel, privind pe

inculpații N.A. și P.V.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 22 martie 2005.