ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2900/2005

Asupra recursului de față.

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin contestația la executare

înregistrată la data de 2 iulie 2004 la Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

contestatorul Ț.V. a solicitat, în contradictoriu cu intimații, A.V.A.S.

București, P.A.S. și G.M., anularea procesului verbal de licitație, încheiat la

data de 4 noiembrie 2003, de către intimata A.V.A.S. la data de 4 noiembrie

2003, de către intimata A.V.A.S., conform prevederilor O.G. nr. 51/1998,

privind valorificarea unor active bancare, aprobată prin Legea nr. 409/2001.

În motivarea contestatorul

arată că asupra imobilului situat în Craiova, Cartierul Brazda lui Novac, ce a

făcut obiectul licitației publice din data de 4 noiembrie 2003, are un drept de

proprietate conform chitanței sub semnătură privată datată 1 decembrie 2001, prin

care a dobândit de la vânzătoarea-intimată G.M. imobilul cu prețul de 350

milioane lei.

Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin sentința comercială nr. 161 pronunțată la data de 10

decembrie 2004, anulează ca insuficient timbrată contestația la executare formulată

de contestatorul Ț.V.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că deși contestatorului i s-a pus în vedere să achite taxa

judiciară de timbru datorată în cuantum de 1.710.000 lei, acesta nu s-a

conformat dispoziției instanței, achitând doar parțial taxa judiciară de timbru

datorată.

În contra acestei sentințe a

declarat recurs, în termen contestatorul solicitând admiterea recursului,

casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Invocând nelegalitatea și

netemeinicia sentinței fondului, contestatorul susține că și-a îndeplinit

obligația de plată a taxelor judiciare de timbru și timbrului judiciar

datorate, achitând cu acest titlu suma de 171.000 lei și respectiv 3000 lei

timbru judiciar.

Recursul nu este fondat.

Taxa judiciară de timbru

legal datorată de contestator este de 1.710.000 lei, potrivit art. 2 alin. (2)

din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru.

Prin încheierea de ședință

din data de 3 septembrie 2004, s-a pus în vedere contestatorului, prezent

personal și asistat de avocat, să completeze taxa de timbru, până la concurența

sumei de 1.710.000 lei constatându-se că suma achitată de 171.000 lei este

insuficientă, în raport de dispozițiile Legii nr. 146/1997.

Cum contestatorul nu a făcut

dovada plății taxei datorate până la termenul acordat, instanța în mod corect a

făcut aplicarea art. 20 din Legea nr. 146/1997, anulând contestația ca

insuficient timbrată.

Pentru aceste considerente,

Curtea, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca

nefondat, iar potrivit art. 274 C. proc. civ., va obliga recurentul contestator

la plata sumei de 875.000 lei către intimata P.A.S., reprezentând cheltuieli de

judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de contestatorul Ț.V., împotriva sentinței nr. 161 din 10 decembrie 2004 a

Curții de Apel București, secția comercială, ca nefondat.

Obligă recurentul Ț.V. la

875.000 lei către intimata P.A.S., reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 mai 2005.