ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6563/2004

HOTĂRÂRE
07.12.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6563/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 octombrie

2004, pronunțată în dosarul nr. 3675/2004, Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, în temeiul art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., a dispus

menținerea stării de arest a inculpaților B.H.G. și C.J.O. trimiși în judecată

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și

introducerea în țară de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (2) și (3)

din Legea nr. 143/2000.

În motivarea acestei

încheieri s-a arătat că se impune menținerea stării de arest, întrucât măsura

arestării preventive a inculpaților a fost luată cu respectarea dispozițiilor

legale, că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri se mențin și în

prezent, că inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală pedepsite de

lege cu pedepse mai mari de 4 ani și față de natura și gravitatea faptei

comise.

Împotriva acestei încheierii

au declarat recurs inculpatul B.H.G. și C.J.O., pe care au criticat-o cu

privire la greșita menținere a măsurii arestării preventive, întrucât în cauză

nu mai subzistă motivele pentru care s-a dispus luarea acestei măsuri,

solicitând revocarea acesteia.

Recursurile sunt nefondate.

Potrivit art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au

determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există

temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menținerea acestei

măsuri.

În cauză, verificând actele

și lucrările de la dosar, respectiv mandatele de arestare preventivă se

constată că temeiurile pentru care s-a dispus luarea măsurii arestării

preventive îl constituie prevederile art. 148 C. proc. pen., respectiv

infracțiunile sunt flagrante, există temerea că inculpații vor mai săvârși

infracțiuni, există circumstanțe agravante în cauză, iar pedeapsa prevăzută de

lege pentru aceste infracțiuni este mai mare de 2 ani, iar lăsarea în libertate

a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

Analizând recursurile

declarate de inculpați, raportat la cele mai sus arătate, se constată că

temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și anume:

nu au dispărut, mai mult chiar, în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare

în primă instanță prin care s-a reținut vinovăția acestora pentru faptele pentru

care au fost trimiși în judecată, cauza aflându-se în prezent la instanța de

apel.

Față de această situație,

urmează a se constata că în cauză, nu au dispărut împrejurările care au

justificat luarea măsurii arestării preventive și că, pe cale de consecință, nu

există temeiuri care să ducă la revocarea acestei măsuri, cu atât mai mult cu

cât, de la data arestării și până în prezent nu au apărut elemente noi care să

justifice această cerere.

În legătură cu criticile

invocate de inculpatul B.H.G. în memoriul depus la dosar este de observat că

acestea vizează aspecte ce țin de soluționarea în fond a cauzei și care urmează

a fi valorificate de acesta cu ocazia judecării apelului.

În consecință, pentru

considerentele arătate, urmează a se constata că recursurile declarate de

inculpați sunt nefondate și a fi respinse ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) și respectiv alin. (6) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de inculpații B.H.G. și C.J.O., împotriva încheierii din

25 octombrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a

penală, în dosarul nr. 3675/2004.

Obligă pe recurenți la plata

sumei de câte 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din

care, suma de câte 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de

limbă portugheză, D.M.I., se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 decembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-07-26
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4675/2006
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 4 iulie 2006, Curtea de Apel București, având pe rol soluționarea apelurilor Parchetului de pe lângă Tribunalul București și inculpaților M
ÎCCJ 2004-06-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3573/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 21 iunie 2004, pronunțată în dosarul nr. 260/2004 al Curții de Apel București, secția I penală, s-a luat în discuție, din oficiu, temeinicia
ÎCCJ 2004-04-22
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2161/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 31 martie 2004, pronunțată în dosarul nr. 960/2004 Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 160 b alin. (3) C. proc. pen.,
ÎCCJ 2004-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4569/2004
Asupra recursurilor penale de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 24 august 2004, pronunțată în dosarul nr. 571/2004, Curtea de Apel București, secția a II–a penală, investită cu soluționarea apelur
ÎCCJ 2004-06-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4223/2004
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 29 iulie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2566/2004, Curtea de Apel București, secția I penală, a menținut arestarea preventivă a inculpaților R.
Sursă