Decizia nr. 4675/2006 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 23510/3/2005 — recurs

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 4 iulie 2006, Curtea de Apel București, având pe rol soluționarea apelurilor Parchetului de pe lângă Tribunalul București și inculpaților M.G.M. și M.G.M. împotriva sentinței penale nr. 410/2006 a Tribunalului București, a dispus în baza art. 300 2 și art. 160 b C. proc. pen., menținerea arestării preventive a inculpaților M.G.M. și M.G.M. Pentru a hotărî astfel, instanța a motivat că au fost avute în vedere temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, respectiv faptul că în cauză există indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 care este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică caz de arestare preventivă prevăzut de art. 148 lit. h) C. proc.

pen. Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații arestați care critică încheierile atacate pentru că a menținut starea de arest a acestora și solicită casarea acesteia și revocarea măsurii arestării preventive. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen., când instanța care în cursul judecății verifică periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive, constată că temeiurile care au determinat arestarea, impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, aceasta dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive. În cauză, instanța care a menținut arestarea inculpaților, a constat în mod corect că temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat.

Există indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunea de trafic de droguri, în acest sens motivând și sentința penală nr. 410 din 5 aprilie 2006 prin care inculpații au fost condamnați la pedeapsa închisorii. Concomitent aceștia se află în situația prevăzută de art. 148 lit. h) C. proc. pen., astfel că instanța Curții de Apel a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile inculpaților pe care-i va obliga la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.G.M. și M.G.M. împotriva încheierii din 4 iulie 2006 pronunțată de Cutea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosar nr. 23510/3/2005 (nr. vechi 1640/2006). Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 120 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 iulie 2006.