ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 852/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 852/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la
data de 17 august 2004, reclamantul M.G. a chemat în judecată Casa Județeană de
Pensii Dolj, solicitând anularea hotărârii nr. 114 din 18 noiembrie 2002, emisă
de pârâtă și obligarea acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.
309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, învestită cu soluționarea cauzei, s-a pronunțat
prin sentința civilă nr. 583 din 8 octombrie 2004, prin care a dispus anularea
hotărârii nr. 114 din 18 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și a obligat-o pe
aceasta la emiterea unei noi hotărâri, prin care să-i acorde reclamantului,
drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 19 mai 1956 - 30
mai 1958, începând cu data de 1 noiembrie 2002.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că sunt întrunite cerințele Legii nr. 309/2002,
întrucât atât din livretul militar depus de reclamant, cât și din fișa de
evidență personală eliberată de U.M. 02405 Pitești, rezultă că în perioada 19
mai 1956 - 30 mai 1958 a fost folosit ca „mână de lucru” și că în același act,
la rubrica „armă” este inserată mențiunea „constructor”, iar la denumirea
specialității militare este trecut „combatant neinstruit”.
Împotriva sentinței a
declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând soluția pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că
s-a reținut în mod greșit, de către instanța de fond, faptul că reclamantul ar
fi efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă din subordinea
Direcției Generale a Serviciului Muncii, întrucât în livretul militar nu este
menționat „mână de lucru” și chiar dacă apare înscrierea „bun pentru serviciul
combatant neinstruit” și „construcții”, aceasta nu înseamnă, susține recurenta,
că a fost încorporat în detașamente de muncă forțată, la care face referire
Legea nr. 309/2002.
Examinând cauza, în raport cu
motivele invocate și având în vedere prevederile art. 304 și 304
1
C.
proc. civ., Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată, în
sensul că admite în parte acțiunea reclamantului și obligă pe pârâtă să acorde
drepturile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002, numai pentru perioada 19
mai 1956 - 31 decembrie 1957.
Astfel, Curtea reține că
prevederile Legii nr. 309/2002 vizează acordarea unor drepturi, acelor
persoane, care în perioada 1950 - 1961, au efectuat stagiul militar în
detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii,
activitatea prestată de aceste persoane, având caracter discriminatoriu și
înjositor, putând fi caracterizată drept „muncă forțată”.
În cauză, rezultă că
reclamantul și-a efectuat serviciul militar, în perioada 19 mai 1956 - 31
decembrie 1957, într-un detașament de muncă din subordinea Direcției Generale a
Serviciului Muncii, conform tabelului cu evidența persoanelor ce fac parte din
Direcția Generală a Serviciului Muncii, în perioada menționată în livret.
În conformitate cu art. 1
din Legea nr. 309/2002: „beneficiază de prevederile legii, persoana, cetățean
român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii”.
În aceste condiții,
intimatul-reclamant este beneficiarul drepturilor conferite de Legea nr. 309/2002,
ceea ce nu se poate susține cu privire la întreaga perioadă 19 mai 1956 - 30
mai 1958.
Așa fiind, Curtea va admite în
parte, acțiunea reclamantului și va obliga pârâta să acorde drepturile
prevăzute de Legea nr. 309/2002, art. 1, numai pentru perioada 19 mai 1956 - 31
decembrie 1957.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 583 din 8
octombrie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată,
în sensul recunoașterii beneficiului drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002,
numai pentru perioada 19 mai 1956 - 31 decembrie 1957.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 februarie 2005.