ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3166/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 6004 din 15 octombrie 2003, Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local Craiova, Serviciul Public Administrația Piețelor și Târgurilor, împotriva P.F.I.D.C. și, în consecință, a dispus rezilierea contractului de închiriere încheiat între părți, având ca obiect spațiul situat în Piața Centrală în suprafață de 8 metri pătrați, cu destinație producător particular, precum și evacuarea pârâtei din acel spațiu, instanța reținând, în fundamentarea soluției, că pârâta nu-și manifestă intenția de a folosi spațiul în discuție și, cum, aceasta nu a făcut nici dovada achitării chiriei corespunzătoare, în cauză sunt întrunite cerințele art. 1439 alin. (2) C. civ., pentru a se pronunța rezilierea contractului de închiriere.

Apelul declarat, împotriva susmenționatei sentințe, de către pârâta P.F.I.D.C., a fost anulat, ca netimbrat, cu 76.500 lei taxă judiciară de timbru și 30.000 lei timbru judiciar, cu motivarea că, deși pârâta a fost citată cu mențiunea de a timbra apelul cu sumele menționate mai sus, aceasta nu a dat curs obligației legale de timbrare a apelului până la termenul stabilit, astfel că, în cauză, a dovedit incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, care prevăd că, într-o asemenea situație, acțiunea sau cererea se anulează ca netimbrată.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, a declarat recurs P.F.I.D.C., susținând că netimbrarea apelului, cu sumele solicitate, până la termenul stabilit de instanță, s-a datorat unor împrejurări obiective, constând în faptul că, anterior datei de 20 ianuarie 2004, când a fost emisă citația în care s-a prevăzut obligația timbrării apelului cu sumele menționate anterior, a fost nevoită să părăsească țara, încă din luna noiembrie 2003, pentru efectuarea unor analize, în vederea susținerii unei operații la ochi, necesară fiului său S.B.S., astfel că, în aceste circumstanțe, aflându-se în Spania, așa cum dovedește cu actele depuse la dosar, nu a cunoscut dispoziția instanței cu privire la timbrarea apelului și cuantumul taxei de timbru, situație în care consideră că greșit apelul său a fost anulat ca netimbrat.

În consecință, pârâta solicită admiterea recursului, pentru și în sensul motivelor scrise depuse la dosar. Recursul pârâtei este fondat. Din examinarea actelor de la dosar, rezultă că recurenta P.F.I.D.C. a părăsit țara la data de 27 noiembrie 2003, plecând în Spania, pentru un tratament medical necesar fiului său S.B.S., care se afla internat în acest scop, încă de la data de 19 mai 2003, în Hospital Universitari din Barcelona. Așa fiind, se apreciază că, în contextul arătat, pârâta a fost în imposibilitate obiectivă să cunoască dispozițiile instanței cu privire la timbrarea apelului, precum și a cuantumului taxelor datorate, motiv pentru care se va admite recursul, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta P.F.I.D.C., împotriva deciziei nr. 53 din 3 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 septembrie 2004.