ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2851/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14

iunie 2001 pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanții E.J.J., E.J., E.L. și E.E. au

chemat în judecată pe pârâții SC P., SC A. SRL și SC M. Mureș, pentru ca, în

baza Legii nr. 10/2001 să se dispună restituirea în natură a imobilului teren

de 1116 mp și construcții, situat în Târgu-Mureș, ce a aparținut autorului lor E.S.

și a fost naționalizat abuziv. S-a solicitat în prealabil constatarea nulității

absolute a înstrăinărilor succesive ale imobilului.

Acțiunea a fost extinsă ulterior și

împotriva pârâților M.T.M. și M.C., în contradictoriu cu care s-a solicitat

constatarea nulității absolute a contractului prin care SC P. a înstrăinat, la

2 februarie 2000 către acești pârâți imobilul în litigiu.

S-a susținut în motivarea acțiunii

că imobilul avea destinația de atelier de bobinaj, aparținând unui mic

meseriaș, astfel încât naționalizarea lui prin Decretul nr. 92/1950 a fost

ilegală, după cum nule sunt și înstrăinările ulterioare, încheiate în disprețul

nenumăratelor demersuri ale reclamanților de retrocedare a bunului ce a

aparținut autorului lor.

După administrarea probei cu

înscrisuri, declarații de martori și expertiză, Tribunalul Mureș, prin sentința

civilă nr. 298 din 9 aprilie 2003 a respins acțiunea, precum și cererea de

chemare în garanție formulată de SC M. SRL împotriva familiei Miron.

S-a reținut în esență în motivarea

acestei soluții că în anul 1998 reclamanții au fost despăgubiți cu suma de

225.718.800 lei prin hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995 pentru

întregul imobil. Cu privire la cererea de constatare a nulității contractelor

încheiate succesiv între pârâți, s-a reținut că acestea sunt legale, atâta timp

cât acțiunea în revendicare formulată în anul 1998 de reclamanți s-a perimat

anterior încheierii acestor contracte.

Apelul declarat de reclamanți a fost

respins prin decizia civilă nr. 160 din 6 noiembrie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș,

cu aceeași motivare, la care s-a adăugat invocarea art. 18 lit. c) din Legea

nr. 10/2001, în sensul că prin investițiile substanțiale și structurale

realizate la imobil, valoarea acestuia s-a mărit cu peste 50%.

Împotriva acestei decizii în termen

legal au declarat recurs reclamanții, care au invocat incidența motivelor de

casare prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.

Se susține astfel că instanța nu s-a

pronunțat asupra probelor administrate, determinante pentru soluționarea

pricinii, fiind indicate astfel cererile repetate adresate de reclamanți

primului înstrăinător (SC P. SA, fosta întreprindere socialistă de stat care a

preluat fără plată, conform Legii nr. 15/1990 bunul) de a se abține de la

înstrăinarea lui, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a încheiat cu persoane

fizice, fiind încălcată legea privatizării.

Greșită se consideră aprecierea

incidenței în cauză a art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, în realitate

lucrările efectuate fiind numai de întreținere și amenajare.

Pârâții SC M. Mureș SRL, M.T.M. și M.C.,

SC A. SRL au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.

Recursul este fondat, urmând a fi

admis conform art. 312 C. proc. civ., pentru următoarele considerente.

Astfel cum necontestat au reținut

ambele instanțe, reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite, în sensul

art. 3 din Legea nr. 10/2001 pentru a solicita retrocedarea imobilului preluat

abuziv de către stat de la autorul lor. Au de asemenea, calitate procesuală

activă pentru a solicita constatarea nulității contractelor încheiate între

pârâți cu privire la imobilul din litigiu.

Notificărilor formulate de

reclamanți către deținătorii bunului fie nu li s-a dat curs, fie li s-a răspuns

prin refuz.

Cu ușurință, fără a se pronunța

asupra semnificației acestor demersuri repetate ale reclamanților (de exemplu

fila 13, fila 5 dosar fond), ambele instanțe au tras direct concluzia în bloc,

a validității contractelor succesive de vânzare-cumpărare, reținând

buna-credință a dobânditorilor.

Sunt îndeplinite astfel cerințele

art. 304 pct. 10 C. proc. civ. motiv pentru care se impune casarea deciziei

recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași curte de apel care va

dispune eventual suplimentarea probatoriului pentru lămurirea deplină a

situației de fapt în speță, care să conducă la aplicarea corectă a Legii nr.

10/2001, în litera și spiritul ei.

Pentru aceste considerente, recursul

va fi admis, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții E.J.J., E.L., E.J. și E.E. împotriva deciziei civile nr. 160/A din

6 noiembrie 2003 a Curții de Apel Târgu-Mureș.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 aprilie 2005.