ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7809/2006

Deliberând asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată, la 24 ianuarie 2003, la Tribunalul Mureș,

reclamanții

R.Z.,

V.P., V.N., B.S., K.J. și G.A. au contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001,

dispoziția nr. 231 din 16 decembrie 2002 emisă de Consiliul

județean Mureș prin care a fost respinsă notificarea de

restituire în natură a imobilului situat în Târgu Mureș, preluat de

stat în mod abuziv în temeiul Decretului nr. 92/1950. Reclamanții, în

calitate de moștenitori legali ai fostului proprietar R.F. au solicitat anularea

dispoziției emise de Consiliul județean Mureș și

restituirea în natură a imobilului.

Soluționând litigiul în

primă instanță, Tribunalul Mureș, prin sentința

civilă nr. 422 din 21 mai 2003, a respins acțiunea, cu motivarea

că imobilul aflat în litigiu, face parte din domeniul public al

județului Mureș, fiind dat în administrarea A.A.P.M. Târgu

Mureș.

Curtea de Apel Târgu Mureș,

secția civilă, prin decizia nr. 156/A din 4 noiembrie 2003, a respins

ca nefondat apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței

Tribunalului Târgu Mureș, cu aceeași motivare că imobilul a fost

cuprins în domeniul public încă din anul 1999.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, prin decizia nr. 6180 din 9 noiembrie 2004, a admis recursul

declarat de reclamanți și a casat decizia curții de apel,

trimițând cauza aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului

cu recomandarea completării probelor în vederea stabilirii situației

juridice a imobilului.

Curtea de Apel Târgu Mureș,

secția civilă, prin decizia nr. 473/A din 15 noiembrie 2005,

rejudecând pricina, a admis apelul reclamanților și a schimbat în tot

sentința civilă nr. 422/2003 a Tribunalului Mureș în sensul

că a admis contestația formulată de reclamanți, a anulat

dispoziția nr. 231/2002 emisă de Consiliul județean Mureș

și a dispus restituirea în natură a imobilului, cu obligarea

reclamanților la restituirea despăgubirilor ce le-au încasat, în

temeiul Legii nr. 112/1995, conform hotărârii nr. 743/1998 a Comisiei

Județene Mureș de aplicare a Legii nr. 112/1995.

Curtea de Apel Târgu Mureș,

secția civilă, prin încheierea din 20 februarie 2006, a admis cererea

Consiliului Județean Mureș și în consecință a dispus

lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 473/A din 15 noiembrie 2005 în

sensul că restituirea de către reclamanți are în vedere o

restituire parțială corespunzătoare procentului din

despăgubirile totale primite inclusiv pentru un alt imobil situat în Târgu

Mureș și cu mențiunea că „returnarea” sumei se va actualiza

în raport cu indicele de inflație, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr.

10/2001.

Împotriva deciziei nr. 473/A din 15

noiembrie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș au declarat recurs

reclamanții care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ. și „după caz” pct. 6 și 8 din același cod, au

susținut că:

- nu există nici un temei

legal, de eventuala restituire a despăgubirilor primite de reclamanți

în baza Legii nr. 112/1995, să beneficieze Consiliul județean

Mureș, câtă vreme plata acelor despăgubiri a fost

făcută de Statul Român;

- în cadrul prezentului litigiu nu

se poate dispune restituirea despăgubirilor, ci doar în cadrul altui dosar

format în urma unei cereri care să fie formulată de către cel

îndreptățit (Statul Român și nicidecum Consiliul județean

Mureș);

- chiar dacă s-ar impune

restituirea integrală sau parțială a despăgubirilor, se

putea dispune doar obligarea reclamantei

R.Z. și doar într-o cotă de

⅓

(cât a moștenit de la fostul proprietar),

deoarece ceilalți cinci reclamanți nu au încasat nici o

despăgubire în temeiul Legii nr. 112/1995;

- nu se justifică în acest

dosar obligarea nici unuia dintre reclamanți la restituirea unor

despăgubiri deoarece despăgubirile plătite au fost primite de

reclamanta

R.Z.

doar pentru un alt imobil și anume cel situat în Târgu Mureș;

- cheltuielile de judecată la

plata cărora trebuia obligat pârâtul sunt în cuantum de 15.000.000 ROL

și nu doar 7.500.000 ROL cât a stabilit instanța de apel.

Recursul declarat este întemeiat în

sensul considerentelor ce vor fi arătate în continuare.

Prin hotărârea nr. 743 din 9

februarie 1998 a Comisiei județene Mureș pentru aplicarea Legii nr.

112/1995, rectificată prin hotărârea nr. 1171 din 22 noiembrie 2000

adoptată de aceeași comisie (filele 37 și 38 din dosarul primei

instanțe) a fost respinsă cererea

Z.R. pentru restituirea în

natură a imobilului situat în Târgu Mureș, și s-au acordat

aceleiași petiționare despăgubiri în sumă de 225.718.800

lei atât pentru imobilul din strada D. cât și pentru un alt imobil situat

în Târgu Mureș, strada B.

În prezentul litigiu dedus

judecății, întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 10/2001,

instanța de apel a admis acțiunea formulată, de această

dată, de reclamanta R.Z. alături de alți cinci reclamanți și

a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Târgu Mureș,

strada D.

Potrivit art. 12 din Legea nr.

10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în situația imobilelor

deținute de unitățile administrativ teritoriale, dacă

persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea

în natură este condiționată de rambursarea unei sume

reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele

de inflație.

Cum în cauză s-a dispus

restituirea în natură a unui imobil deținut de o unitate

administrativ teritorială, temeiul legal pentru rambursarea unei sume

reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu indicele

de inflație îl constituie art. 12 din Legea nr. 10/2001. Ca atare, este

justificată aplicarea art. 12 din Legea nr. 10/2001 cu prilejul

soluționării prezentului dosar.

Sunt, însă, întemeiate

criticile formulate, prin recurs, cu privire la persoanele care trebuie să

ramburseze despăgubirea încasată în temeiul Legii nr. 112/1995.

Comisiei județene Mureș

pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 i s-a adresat doar reclamanta

R.Z. și în

consecință doar acesteia i-au fost acordate despăgubiri, în

temeiul respectivei legi.

Invocând dispozițiile Legii nr.

10/2001, alături de reclamanta R.Z. s-au adresat justiției încă

cinci reclamanți, care s-au considerat persoane îndreptățite la

măsuri reparatorii, acțiunea fiind admisă în raport cu toți

cei șase reclamanți. Rambursarea sumei reprezentând valoarea

despăgubirii urmează să fie făcută numai de către

persoana care a primit despăgubirea adică de către reclamanta

R.Z.

Stabilirea, în concret, a sumei ce

trebuie rambursată urmează a fi făcută doar după

calcularea despăgubirii ce a fost încasată pentru imobilul din strada

D. și nu pentru celălalt imobil menționat în hotărârea nr.

1171/2000 a Comisiei județene Mureș pentru aplicarea Legii nr.

112/1995, adică cel situat în strada B.

Rambursarea sumei reprezentând

valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de

actualizare stabilit urmează a fi făcută, neîndoielnic în

favoarea unității îndreptățite la rambursare, adică

succesoarei în drepturi a unității care a achitat despăgubirile

în temeiul Legii nr. 112/1995.

Critica referitoare la cheltuielile

de judecată nu poate fi primită întrucât în baza art. 274 C. proc.

civ., instanța are dreptul să mărească sau să

micșoreze aceste cheltuieli, în raport cu criteriile prevăzute în

această dispoziție legală.

Ținând seama de considerentele

expuse urmează să fie admis recursul declarat de reclamanți

și să fie casată în parte decizia atacată în sensul

obligării doar a reclamantei R.Z. la rambursarea sumei încasate în baza

Legii nr. 112/1995. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate vor fi

păstrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanții

R.Z., V.P., V.N., B.S., K.J. și G.A. împotriva deciziei nr. 473A din 15

noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș,

secția civilă, pe care o casează în parte în sensul că

obligă numai pe reclamanta R.Z. la rambursarea sumei reprezentând valoarea

despăgubirilor primite pentru imobil în baza Legii nr. 112/1995.

Păstrează celelalte

dispoziții ale deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi

4 octombrie

2006.