ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4786/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 17 septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, în dosarul nr. 4904/2004, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 b C. proc. pen., raport de art. 23 1 din Constituția României, cu referire la art. 160 c C. proc. pen., invocată de inculpații C.S.I. și T.M.C., a fost respinsă ca inadmisibilă. Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că cererea are caracter pur formal, dispozițiile art. 160 b C. proc. pen., fiind în strânsă corelație cu dispozițiile art. 23 alin. (6) din Constituția României. Totodată, prevederile art. 160 c C. proc. pen., au fost abrogate.

În același timp, dispozițiile art. 160 b C. proc. pen., fiind în corelație cu dispozițiile art. 23 alin. (6) din Constituția României, nu au decât generic legătură cu dispozițiile art. 23 alin. (1) din legea fundamentală, care privesc libertatea individuală și siguranța persoanei. Împotriva acestei încheieri inculpații au declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 C. proc. pen., sau a formula critici susceptibile a fi încadrate într-unul dintre acestea. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Excepția de neconstituționalitate fiind un incident apărut în cursul unui proces, invocarea acesteia reclamă justificarea unui interes procesual.

Drept urmare, prin Legea nr. 47/1992 s-a stabilit că instanța judecătorească în fața căreia se invocă excepția de neconstituționalitate are obligația de a verifica pertinența acesteia, legătura acesteia cu procesul, împrejurarea dacă privește acte normative supuse jurisdicției constituționale, dacă acesta nu a supus controlului prealabil de constituționalitate sau nu a fost declarat neconstituțional în cadrul controlului posterior, în soluționarea aceleași excepții în altă cauză. Prin același act normativ s-a prevăzut că instanța judecătorească în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, admite cererea de sesizare și trimite dosarul Curții Constituționale în vederea soluționării definitive a excepției, dacă aceasta îndeplinește condițiile art. 23 din lege, anterior menționate și, respinge excepția, ca inadmisibilă, în caz contrar.

Or, în cauză, excepția invocată de inculpați nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, prevăzute de art. 23 din Legea nr. 47/1992 republicată. Ca atare, în mod corect, prin încheierea atacată cu recurs, instanța a respins excepția, ca inadmisibilă. În consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați care, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.M.C. și C.S. împotriva încheierii din 17 septembrie 2004 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosarul nr. 4904/2004. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2004.