ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.02.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2005

HOTĂRÂRE
01.02.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

18 noiembrie 2002, reclamanții Consiliul Local al sectorului 1 București și

Administrația Piețelor sectorului 1 au chemat în judecată Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și SC G. SA, solicitând anularea

parțială a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenurilor, seria M.07 nr. 2808 din 2 septembrie 2002 și seria M.07 nr. 2790

din 25 iulie 2002, emise de primul pârât, în favoarea societății comerciale

pârâte, cu privire la suprafețele de 1483 mp și, respectiv, 149 mp, pe care

sunt construite magazinele situate în Piața Matache și, respectiv, cel din

Piața 16 februarie.

În motivarea cererii, reclamanții au

arătat că societatea pârâtă nu deține un titlu valabil asupra acestor spații, aflate

în administrarea reclamantei Administrația Piețelor sectorului 1 care este o

instituție publică de specialitate, aflată în subordinea Consiliului Local al sectorului

1.

Prin sentința civilă nr. 83 din 29

ianuarie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins

excepțiile necompetenței materiale și a lipsei calității procesuale pasive a

Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Instanța a admis,

însă, excepția neîndeplinirii procedurii reclamației administrative prealabile

și a respins acțiunea, ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că reclamanta Administrația Piețelor sectorului 1 nu s-a

adresat, în prealabil sesizării instanței, către Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru revocarea celor două acte

administrative contestate.

De asemenea, instanța a constatat că

nici reclamantul Consiliul Local sectorului 1 nu a îndeplinit condiția

prealabilă prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, întrucât

cererea adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, a

fost întocmită de Primăria sectorului 1, structură funcțională cu activitate

permanentă, care soluționează problemele curente ale colectivității locale și

care nu a făcut dovada că ar fi fost delegată de reclamant, să efectueze

demersuri în vederea anulării certificatelor de atestare.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, reclamantul Consiliul Local al sectorului 1 București, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat că

instanța a aplicat în mod eronat prevederile art. 91 din Legea nr. 215/2001,

potrivit cărora primarul, viceprimarii, secretarul, împreună cu aparatul

propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură

funcțională cu activitate permanentă, denumită primărie, care aduce la

îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului,

soluționând problemele curente ale colectivității.

În cauză, plângerea administrativă

către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a fost semnată

de Primarul sectorului 1, în calitate de autoritate executivă și de șef al

administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al

consiliului local, de Secretarul consiliului și de șeful serviciului juridic,

toate aceste persoane fiind reprezentanții legali ai Consiliului Local al sectorului

1, astfel încât a fost îndeplinită condiția prevăzută de art. 5 alin. (1) din

Legea nr. 29/1990, privind obligativitatea procedurii prealabile.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art.

304 și 304

1

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Instanța de fond a reținut în mod

corect că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă obligatorie, potrivit art.

5 din Legea nr. 29/1990, întrucât Administrația Piețelor sectorului 1 nu a

exercitat recursul grațios, iar cererea adresată Ministerului Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale, la 17 octombrie 2002, neprovenind de la Consiliul Local al sectorului 1, nu echivalează cu plângerea administrativă reglementată de

Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, ca o condiție

sine qua non

a promovării acțiunii.

Cererea de chemare în judecată a

fost formulată de Consiliul Local al sectorului 1, în calitate de pretins

titular al dreptului de administrare al spațiilor ce au fost incluse în anexele

certificatelor de atestare, a căror anulare s-a solicitat, în timp ce reclamația

din 17 octombrie 2002 a fost întocmită de Primăria sectorului 1 și semnată de Primar,

Secretar și șefii serviciilor juridic și legislație.

Potrivit Legii nr. 215/2001, a

administrației publice locale, consiliile locale, ca autorități deliberative

prin care se realizează autonomia locală, în comune și orașe, administrează

bunurile din domeniul public și privat, aparținând unităților administrativ-teritoriale

respective.

Așadar, în cauză, autoritatea

competentă să exercite procedura administrativă prealabilă, era Consiliul Local

al sectorului 1, și nu primarul, ca autoritate executivă sau Primăria sectorului

1, ca structură funcțională cu activitate permanentă, care soluționează

problemele curente ale colectivității locale.

Împrejurarea că și acțiunea introductivă

este semnată de Primarul sectorului 1, este nerelevantă, neputându-se confunda

atribuția primarului, de reprezentare judiciară, în baza mandatului legal

conferit prin art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, cu atribuția de

administrare a bunurilor din patrimoniul sectorului, care aparține Consiliului

Local al sectorului 1, ca autoritate deliberativă.

În raport cu cele expuse mai sus,

Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

Respinge recursul declarat de

Consiliul Local al sectorului 1 București, împotriva sentinței civile nr. 83

din 29 ianuarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 februarie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2002-12-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1486/2003
S-a luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria sectorului 5 București și Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ în soluționarea cauzei privind pe SC „B.B.B.” SA,
ÎCCJ 2005-03-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1311/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 14 august 2003, reclamanta SC L.F. SA București a chemat în judecată Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, so
ÎCCJ 2003-09-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC A.C. SA, prin acțiunea formulată la data de 29 august 2002 și înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios
ÎCCJ 2003-06-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2462/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2002, la Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ, sub nr. 2018, reclamanta Regia Națională a Pădu
ÎCCJ 2005-04-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2385/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1244/2001, Curtea de Apel București a respins acțiunea prin care reclamanții T.A. și A.T. au solicitat anularea certificatului de
Sursă