ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3170/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3170/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea introdusă la
Judecătoria Galați, creditoarea SC CNF G.N.V. SA Giurgiu a solicitat, în
conformitate cu art. 372, 373 și 720
8
C. proc. civ., prin executorul
judecătoresc, încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC M.C. SRL
Galați, în dosarul de executare nr. 1197/239/2003.
Judecătoria Galați, prin încheierea
pronunțată la data de 27 noiembrie 2003, a respins cererea, cu motivarea că
petiționarul nu a depus decizia a cărei încuviințare o solicită, cu mențiunea
„irevocabilă” sau investită cu formulă executorie, așa încât a considerat că nu
sunt îndeplinite cerințele legale pentru încuviințarea executării silite.
Soluția a fost menținută de Curtea
de Apel Galați, care, prin decizia nr. 26 din 14 ianuarie 2004, a respins, ca
nefondat, apelul declarat de creditoarea SC CNF G.N.V. Giurgiu, împotriva
încheierii de respingere a cererii de încuviințare a executării silite.
Curtea de apel a reținut că
hotărârile judecătorești pronunțate în materie comercială se aduc la
îndeplinire prin executare silită, numai dacă, potrivit art. 720
9
C.
proc. civ., poartă mențiunea că sunt „irevocabile”. Cum, în cauză, hotărârea nu
poartă această mențiune, s-a apreciat că soluția primei instanțe este legală.
Împotriva deciziei pronunțată în
apel, a declarat recurs creditoarea SC CNF G.N.V. Giurgiu, prin care a invocat
motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în argumentarea căruia a
formulat următoarele critici:
Art. 720 alin. (9) C. proc. civ. se
referă la faptul că nu mai este necesară încuviințarea executării de către
judecătorie, ci direct de către executorul judecătoresc.
Art. 720
8
C. proc.
civ. face referire la faptul că, în materie comercială, hotărârile date în
primă instanță sunt executorii și, nu cum reține instanța de apel, că ele sunt
executorii doar dacă poartă mențiunea că sunt irevocabile.
Recursul este nefondat, pentru
următoarele considerente:
„Pentru hotărârea judecătorească
dată în materie comercială, care se aduce la îndeplinire prin executare silită,
hotărârea purtând mențiunea că este irevocabilă, constituie titlu executoriu,
fără efectuarea altor formalități”.
Textul art. 720
9
C. proc.
civ., redat mai sus, se referă în adevăr la hotărârile irevocabile date în
materie comercială, care constituie titluri executorii, fără alte formalități și
nu la încuviințarea executării silite, care se declanșează la cererea
executorului judecătoresc adresată instanței.
Această cerere trebuie însoțită de
titlul executoriu, ori, așa cum s-a reținut în apel, în alți termeni, cererea
de încuviințare a executării silite nu a fost însoțită de o hotărâre care să
poarte mențiunea „irevocabilă”, hotărâre care, prin ea însăși, constituie titlu
executoriu, fără efectuarea altor formalități.
Noțiunea de „formalități” nu se
referă la procedura încuviințării care se declanșează odată cu cererea de
executare formulată de creditor, așa cum a argumentat recurenta, atunci când a
citat dispozițiile art. 720
9
C. proc. civ.
Și cea de-a doua critică este
nefondată, întrucât art. 720
8
C. proc. civ. stabilește regula,
potrivit căreia hotărârile în materie comercială sunt executorii, iar aceste
dispoziții se completează cu cele citate mai sus, care se referă la titlul
executoriu, mai precis la faptul că hotărârea dată în materie comercială, care
poartă mențiunea „irevocabilă”, constituie titlu executoriu, fără alte
formalități.
Aceste texte se armonizează, de
altfel, cu dispozițiile art. 372 C. proc. civ., care dispun că executarea
silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a altui
înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Prin urmare, nu se poate crea
confuzie între noțiunea de „executorie” și titlu executoriu, așa cum sugerează
recurenta, atunci când citează art. 720
8
C. proc. civ.
În principiu, pentru a putea
constitui titlu executoriu, în baza căruia să se solicite încuviințarea
executării silite, hotărârea trebuie să fi rămas definitivă sau să fi devenit
irevocabilă.
Această cerință a caracterului
definitiv ori irevocabil, rezultă din coroborarea art. 372, 374 alin. (1), 376 alin.
(1) și art. 379 C. proc. civ., prin care se dispune că numai hotărârile care au
rămas definitive sau irevocabile pot fi investite cu formulă executorie, cu
excepția încheierilor executorii, a hotărârilor executorii provizorii și,
desigur, cu excepția hotărârilor irevocabile, pronunțate în materie comercială,
care sunt titluri executorii, fără îndeplinirea altor formalități.
În consecință, pentru motivele
arătate, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de creditoarea CNF G.N.V. SA Giurgiu,
împotriva deciziei nr. 26/A din 14 ianuarie 2004 a Curții de Apel Galați,
secția civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 30 septembrie 2004.