ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6136/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 12 februarie

2004 pronunțată de Judecătoria Galați, s-a încuviințat executarea silită a

obligațiilor, stabilite prin sentința civilă nr. 148 din 20 ianuarie 2003 a

Tribunalului Galați modificată prin decizia civilă nr. 946/2003 a Curții de

Apel Galați, în sarcina debitoarei D.G.F.P. Galați și în favoarea creditoarei

SC I. SRL Galați.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

civilă nr. 563 din 22 aprilie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de

debitoarea D.G.F.P. Galați împotriva încheierii din 12 februarie 2004 a

Judecătoriei Galați, reținând că:

- debitoarea nu a făcut dovada că a

îndeplinit de bună voie obligația stabilită prin sentința civilă nr. 148/2003 a

Tribunalului Galați, deși cererea de executare silită a fost formulată mult mai

târziu.

- nu poate fi primită susținerea din

apel că societatea creditoare nu a înștiințat-o că este debitoare.

Chiar dacă s-ar aprecia că

societatea creditoare, în prealabil, trebuia să se adreseze cu o cerere de

plată a creanței, somația din 17 februarie 2004 are caracterul unei astfel de

cereri.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs D.G.F.P. Galați întemeindu-l pe motivul de casare prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., susținând, în esență, că, îndeplinirea de bună voie a

unei obligații presupune ca aceasta să fie cunoscută de debitor, iar pe de altă

parte, în această materie, este reglementată procedura administrativă de

restituire la cerere a sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești.

Recursul nu este fondat.

Raportat la prevederile art. 371

1

C. proc. civ., esențial, prin hotărârea atacată, în mod corect s-a avut în

vedere că obligația stabilită prin titlul executoriu nu a fost îndeplinită de

bună voie de către debitoare.

Nu poate fi primită nici susținerea

după care, această obligație trebuia să fie adusă la cunoștința debitoarei,

câtă vreme, în adevăr, aceasta a fost parte în proces.

De altfel, așa cum s-a susținut, în

prealabil, creditoarea s-a adresat cu o cerere de plată a creanței, somația din

17 februarie 2004, având tocmai un astfel de caracter.

Ca atare, firesc, procedura

administrativă invocată de recurentă, nu poate duce la înlăturarea

dispozițiilor art. 371

1

și art. 373

1

C. proc. civ.,

potrivit cărora în cazul în care debitorul nu execută de bună voie obligația

sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită.

Față de cele arătate, în temeiul

art. 312 C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul

declarat de D.G.F.P. Galați împotriva deciziei nr. 563/A din 22 aprilie 2004 a

Curții de Apel Galați, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

8 iulie

2005.