ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.11.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3607/2006

HOTĂRÂRE
15.11.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3607/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La 24 februarie 2005,

debitoarea SC F. SA Suceava a formulat contestație la executarea silită

începută de creditoarea S.N.C.F.R. – R. Galați, în dosarul execuțional nr. 97/2001

al executorului judecătoresc S.R., solicitând suspendarea executării silite și

anularea formelor de executare.

Tribunalul Suceava, secția

civilă, prin sentința nr. 184 din 17 martie 2005, și-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava, în temeiul art. 400 alin.

(1) C. proc. civ., care dispune că, contestația la executare silită se depune

la instanța de executare.

Prin decizia nr. 1065 din 16

iunie 2005, Curtea de Apel Suceava, secția civilă, a admis recursul

debitoarei-contestatoare, a casat sentința mai sus menționată și a trimis cauza

spre competentă soluționare la Tribunalul Suceava, secția comercială.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că debitoarea a formulat contestație privind lămurirea

înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, care potrivit art. 400

alin. (2) C. proc. civ., cade spre competentă soluționare în sarcina instanței

care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Soluționând contestația la

titlu, Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ,

prin sentința nr. 741 din 8 decembrie 2005, a respins, ca nefondată,

contestația.

Pentru a pronunța această

hotărâre, tribunalul a reținut că prin sentința nr. 33 din 9 ianuarie 1998 a

Tribunalului Suceava, contestatoarea-debitoare SC F. SA Suceava a fost obligată

să-i plătească creditoarei S.N.C.F.R. – R. C.F. Galați 161.697.760 lei cu titlu

de preț închiriere vagoane și 165.543.301 lei penalități de întârziere; urmare

divizării fără lichidare a contestatoarei SC F. SA, debitul a fost preluat de

SC F. SA Fălticeni și SC R. SA Câmpulung Moldovenesc, dar divizarea (15 iunie

1998) a avut loc după pronunțarea sentinței nr. 33, iar, pe de altă parte, în

acest cadru procesual al contestației la executare nu pot fi aduse în discuție

aspecte privitoare la raporturile juridice de drept material deduse judecății,

soluționate irevocabil.

Prin decizia nr. 64 din 21

iunie 2006, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatoare împotriva

sentinței nr. 741 din 8 decembrie 2005 a Tribunalului Suceava.

În considerentele acestei

hotărâri, a reținut că în mod corect prima instanță a stabilit că în cauză nu

sunt incidente dispozițiile art. 400 C. proc. civ. și că sentința nr. 33 din 9

ianuarie 1998 a Tribunalului Suceava este clară și explicită.

Împotriva deciziei curții de

apel a declarat recurs contestatoarea, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct.

8 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei

recurate și, pe fond, admiterea contestației la executare, deoarece, în

condițiile divizării patrimoniului și preluării debitului de noile societăți

care au dobândit personalitate juridică, executarea unei hotărâri se face

asupra acestora conform art. 251 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 și nu art. 252

alin. (2) din aceeași lege.

Recurenta mai arată că a

solicitat instanței să lămurească dacă în condițiile aplicării art. 251 alin. (1)

din Legea nr. 31/1990, se puteau întreprinde formele de executare a hotărârii nr.

33/1998 asupra societății sale și nu asupra debitorilor reali, care au preluat

spre plată suma, pe bază de protocol și bilanț contabil, la divizarea

creditoarei.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor

dosarului rezultă că debitoarea SC F. SA Suceava a formulat în cauză o

contestație privind lămurirea titlului executoriu, reprezentat de sentința nr. 33

din 9 ianuarie 1998 a Tribunalului Suceava, în condițiile art. 400 alin. (2) C.

proc. civ.

În considerentele acestei

sentințe s-a menționat că reclamanta S.N.C.F.R. – R. C.F. Galați a încheiat cu

pârâta SC F. SA Suceava contracte de închiriere vagoane pentru Filialele S.E.P.P.L.

Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc, din derularea acestor contracte rezultând

facturi neîncasate; se constată, ca atare că, hotărârea le privește numai pe

reclamantă și pe pârâtă, pentru că prin sentința amintită au fost stabilite în

mod judicios raporturile juridice dintre aceste două părți și, de asemenea, cine

are calitate procesuală pasivă.

Drept urmare, se reține că

în cadrul contestației de lămurire a titlului, formulată potrivit dispozițiilor

art. 400 alin. (2) C. proc. civ., nu se pot obține verificări pe fond, pentru

că s-ar tinde pe această cale ocolită la rejudecarea cauzei, ceea ce este

inadmisibil, cum inadmisibilă este și modificarea situației reținute cu putere

de lucru judecat.

De altfel, în subsidiar, se

mai reține că divizarea invocată a avut loc ulterior pronunțării sentinței

tribunalului ce constituie titlu executoriu, respectiv la 15 iunie 1998, iar,

pe de altă parte, hotărârea în sine este clară, explicită și nu comportă nici

un fel de discuții.

Tot în subsidiar, este de

precizat că referirile la dispozițiile Legii nr. 31/1990 sunt irelevante în

cauză, pentru că acestea sunt inaplicabile în speță, în sensul menționat de

contestatoare.

Ca atare, întrucât nu există

nici un motiv de recurs întemeiat, care în condițiile art. 304 C. proc. civ.,

să conducă la desființarea deciziei curții de apel, aceasta va fi menținută ca

fiind legală și se va respinge recursul contestatoarei, ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de contestatoarea SC F. SA SUCEAVA

, împotriva

deciziei nr. 64 din 21 iunie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2006.

Sursă