ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2506/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 5 din 6 ianuarie 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea formulată de condamnatul N.V., prin care acesta a solicitat întreruperea executării pedepsei de 22 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 292 din 25 aprilie 2001 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5670 din 19 decembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție. S-a reținut, în esență, că afecțiunile medicale constatate prin raportul de expertiză medico-legală, efectuată în cauză pot fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P. Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 126/ A din 18 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.

Petentul a declarat recurs. Din examinarea lucrărilor dosarului și a concluziilor expertizei medico-legale efectuate în cauză, rezultă, într-adevăr, că afecțiunile de care suferă petentul pot fi tratate în rețeaua sanitară a A.N.P. nefiind astfel incidente dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., care să impună întreruperea executării pedepsei. Pentru aceste considerente, urmează ca recursul petentului N.V. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul N.V. împotriva deciziei penale nr. 126/ A din 18 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II–a penală și pentru cauze cu minori și familie. Obligă recurentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 aprilie 2005.