ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2994/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 158 din 23

iunie 2003, Tribunalul Vrancea a respins ca neîntemeiată excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantului C.T.

A fost respinsă acțiunea formulată

de reclamantul C.T., în contradictoriu cu Primăria orașului Odobești,

Prefectura județului Vrancea, Agenția Domeniilor Statului, Dispensarul

Veterinar Odobești, P.C., G.V., P.N. și SC P. SA Panciu.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că reclamantul a făcut dovada filiației sale față de

pretinsul titular al dreptului de proprietate, însă decizia nr. 53 din 15

octombrie 1948, depusă de acesta la dosar pentru dovedirea dreptului de

proprietate al defunctului D.P., care atestă faptul că imobilul a fost ocupat

de trupele sovietice, este doar un început de dovadă scrisă, iar, lipsa

înscrisurilor cu care reclamantul să facă dovada dreptului său de proprietate

asupra imobilului a cărui restituire se cere nu mai justifică analiza

celorlalte probleme de fond.

Prin decizia civilă nr. 134/A din 1

octombrie 2003, Curtea de Apel Galați a respins apelul declarat de reclamant

împotriva acestei hotărâri, instanța de apel reținând că reclamantul nu a făcut

dovada dreptului de proprietate asupra imobilului, deoarece nu a depus la dosar

acte care să individualizeze construcțiile și terenurile aferente.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul care, fără să invoce vreun motiv de recurs, arată

că se consideră nedreptățit și că își rezervă dreptul de a depune motivele de

recurs cât timp dreptul de proprietate este imprescriptibil, noua constituție

prevede garantarea proprietății, iar dreptul său de moștenitor legal există și

este recunoscut de Primăria Odobești.

Intimatul G.V. a formulat

întâmpinare, prin care a susținut că cererea de recurs nu îndeplinește

condițiile prevăzute de art. 302

1

C. proc. civ. și a invocat

dispozițiile art. 306 C. proc. civ. care prevăd că în această situație recursul

este nul.

Pentru considerentele la care ne vom

referi în continuare, se va constata nul recursul declarat de reclamant.

Conform art. 302

1

lit. c)

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că

motivele de recurs vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar conform art.

303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de

recurs sau înăuntrul termenului de recurs care, potrivit art. 301 C. proc. civ.,

este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Termenul pentru depunerea motivelor

de recurs se socotește, conform art. 303 alin. (2) C. proc. civ., de la

comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, motivele de

recurs sunt prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1 – 10 C. proc. civ., iar art.

306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat

în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. 1, care se referă

la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o

parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea

acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al

instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

În prezenta cauză, reclamantul

apelant, căruia hotărârea atacată i-a fost comunicată la data de 5 decembrie

2003, a declarat recurs în termenul legal, la data de 12 decembrie 2003.

În declarația de recurs nu se invocă

vreun motiv de recurs și nu se formulează critici care să facă posibilă

încadrarea în art. 304 C. proc. civ. Recurentul, exprimându-și nemulțumirea

pentru soluția pronunțată prin hotărârea atacată, face afirmații generale și

arată că își rezervă dreptul de a depune în instanță motivele de recurs. Acesta

însă a depus la dosar un memoriu, după expirarea termenului prevăzut de lege

pentru motivarea recursului, la data de 25 martie 2004, în care nu invocă

motive de ordine publică.

Prin urmare, constatându-se că

recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302

1

lit. c)

și art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul, care poate fi analizat numai în

cadrul motivelor expres prevăzute de art. 304 pct. 1 – 10 C. proc. civ., va fi

constatat nul, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de

reclamantul C.T. împotriva deciziei civile nr. 134/A din 1 octombrie 2003 a

Curții de Apel Galați.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2005.