ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7647/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 11 septembrie 2003, reclamantul R.D. a chemat în judecată

Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională Vamală Arad și Agenția

Națională a Funcționarilor Publici, solicitând anularea deciziilor nr. 1194/2003,

nr. 1264/2003 și nr. 1266/2003, emise de Directorul general al Direcției

Generale a Vămilor, precum și anularea notei de constatare nr. 43254/2003,

întocmită de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a avizului nr. 5190/2003

al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și a adresei nr. 16721/2003, a

Direcției Regionale Vamale Arad.

Reclamantul a mai solicitat

obligarea pârâtelor, la respectarea încadrării sale, realizată în conformitate

cu prevederile Legii nr. 161/2003 și obligarea Autorității Naționale a Vămilor,

la plata drepturilor salariale cuvenite.

În motivarea cererii sale,

reclamantul a arătat că a fost numit în funcția publică de inspector vamal A II

1, în temeiul Legii nr. 188/1999 și al O.G. nr. 16/1998 privind Statutul

personalului vamal și în conformitate cu prevederile art. XVI și XVII din Legea

nr. 161/2003, potrivit cărora Direcția Generală a Vămilor avea obligația de a

efectua reîncadrarea funcționarilor publici, în noile funcții publice stabilite

prin acest act normativ, până la data de 15 iulie 2003.

Ulterior, prin actele

contestate, s-a procedat la reîncadrarea funcționarilor publici, prin limitarea

punctajului prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 218/2003,

indiferent de complexitatea muncii și de importanța atribuțiilor din fișa

postului, făcându-se reîncadrarea funcționarilor publici, numai în funcție de

clasa din care provin, indiferent de punctajul obținut.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 459/CA din

9 decembrie 2003, și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea

Tribunalului Arad, secția civilă.

Curtea a reținut că măsura

respectivă se impune, întrucât litigiului îi sunt aplicabile normele dreptului

comun în materia litigiilor de muncă, și anume, cele cuprinse în art. 284 C.

muncii, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b

1

) C. proc.

civ.

Că, nu sunt incidente nici

prevederile art. 3 pct. 1 din același cod, care rămân aplicabile, „numai în

ipoteza când lipsesc reglementări speciale într-o anumită materie, ceea ce nu

este cazul în privința Statutului funcționarului public”.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, în termen legal, reclamantul R.D.

Recurentul a susținut că, în

mod greșit, prima instanță s-a dezînvestit în favoarea Tribunalului Arad, secția

civilă, deoarece, în raport cu natura juridică a actelor supuse controlului

jurisdicțional de legalitate și cu dispozițiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., ea

era competentă să soluționeze în fond, acțiunea.

Critica este întemeiată.

Prin acțiune, reclamantul a

solicitat anularea unor decizii emise de Directorul general al Direcției

Generale a Vămilor (în prezent Autoritatea Națională a Vămilor), autoritate

publică centrală.

Potrivit dispozițiilor art. 3

pct. 1 C. proc. civ., competența materială de soluționare a pricinii revine

curții de apel, ca instanță de contencios administrativ. Legea nr. 188/1999 nu

cuprinde prevederi derogatorii, astfel încât interpretarea instanței de fond

este eronată.

Pe de altă parte, competența

instanței de contencios administrativ este atrasă și faptul că recurentul

susține că, fără să se țină seama de punctajul obținut, a fost reîncadrat

într-o funcție publică inferioară, ceea ce reprezintă o evaluare a

funcționarilor publici, conform prevederilor H.G. nr. 1084/2001 și H.G. nr. 1087/2001,

în vigoare la data adoptării măsurii.

Așa fiind, se va admite

recursul, se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, la aceeași

instanță, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul R.D. împotriva sentinței civile nr. 459/CA din 9 decembrie 2003 a

Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și

trimite cauza, la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, pentru competentă soluționare.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2004.