ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.04.2005

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2227/2005

HOTĂRÂRE
05.04.2005
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2227/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

H.M., în contradictoriu cu

Autoritatea Națională a Vămilor București, Direcția Regională Vamală Arad și

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a solicitat anularea deciziilor nr.

1266/2003, nr. 1194/2003 și nr. 1264/2003, emise de prima pârâtă și nota de

constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003, emisă de ultima pârâtă, avizul nr. 5190

din 5 august 2003, al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, adresa nr. 16721

din 20 august 2003 a celei de a doua pârâte și obligarea pârâtelor la respectarea

încadrării reclamantului efectuată în baza și cu respectarea prevederilor Legii

nr. 161/2003, prin decizia nr. 1163/2003 și obligarea Autorității Naționale a

Vămilor București, la plata drepturilor salariale cuvenite, ce vor decurge din

aplicarea legii salariale echivalente noilor grile pe anul bugetar 2004.

S-a mai solicitat

constatarea pe cale de excepție, a nelegalității deciziei nr. 1266 din 14

august 2003, emisă de Directorul general al pârâtei Autoritatea Națională a

Vămilor București, prin care s-a dispus reîncadrarea funcționarilor publici din

direcțiile regionale vamale și birourile vamale, fiind emisă cu încălcarea

principiului neretroactivității legii civile.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a fost numit în funcția publică de inspector vamal

A.II.1, în temeiul Legii nr. 188/1999 și O.G. nr. 16/1998 privind Statutul

personalului vamal.

În baza art. XVII din Legea nr.

161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnității publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și

sancționarea corupției, Direcția Generală a Vămilor avea obligația de a efectua

reîncadrarea funcționarilor publici pe noile funcții publice până la 15 iulie

2003.

În vederea efectuării

reîncadrărilor, Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a emis

Ordinul nr. 218/2003, prin care sunt aprobate Instrucțiunile privind

reîncadrarea funcționarilor publici, iar prin decizia Directorului general a

Direcției Generale a Vămilor, la 15 iulie 2003, s-a făcut numirea în noua

funcție publică, aceasta comunicându-i-se odată cu punctajul obținut.

Având punctajul 10 a fost

numit prin decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003, în funcția de consilier

superior.

Prin decizia nr. 1194/2003,

Autoritatea Națională a Vămilor a dispus revizuirea tuturor încadrărilor

funcționarilor publici, măsură luată peste termenul legal, prin decizia nr. 1264

din 14 august 2003, în baza notei de constatare din 25 august 2003, întocmită

de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și a adresei nr. 13105 din 4

august 2003.

Decizia nr. 1264 din 14

august 2003 a limitat punctajul pentru criteriul precizat de art. 2 alin. (1) lit.

d) din Ordinul nr. 218/2003 și contravine Legii nr.188/1999, modificată prin

Legea nr. 161/2003 și Ordinul nr. 218/2003 .

Reclamantul precizează că i

s-a comunicat decizia nr. 1266/2003, ce revocă decizia nr. 1163 din 15 iulie

2003, fiind numit inspector asistent.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 11 din 17 ianuarie

2005, a admis în parte acțiunea, a anulat adresa nr. 16721/2003, nota de

constatare nr. 43254/2003 și avizul nr. 5190/2003 și a dispus obligarea

Autorității Naționale a Vămilor la reîncadrarea reclamantului în funcția

publică de consilier superior, potrivit deciziei nr. 1163/2003, emisă de

aceeași pârâtă și la plata drepturilor salariale cuvenite ce decurg din

aplicarea legii salariale, echivalentă grilelor pe anul bugetar 2004. A respins

în rest acțiunea, ca lipsită de obiect.

Pentru a hotărî astfel, instanța

a reținut caracterul nelegal al ordinelor menționate, a notei de constatare și

a avizului emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, întrucât dispun

măsuri după expirarea termenului legal prevăzut de Legea nr. 161/2003, și anume,

după 15 iulie 2003 și pentru că încalcă instrucțiunile privind reîncadrarea

funcționarilor publici, aprobate prin Ordinul nr. 218/2003.

Cum Ordinul nr. 1519 din 29

noiembrie 2004, a Autorității Naționale a Vămilor, revocă toate deciziile emise

de pârâtă, privind reîncadrarea funcționarilor după data de 15 iulie 2003,

încadrarea funcționarilor publici va fi cea prevăzută în deciziile emise până

la 15 iulie 2003, inclusiv.

Considerând hotărârea

nelegală, Autoritatea Națională a Vămilor a declarat recurs și a solicitat

modificarea hotărârii în ce privește obligarea sa la plata drepturilor

salariale cuvenite care decurg din aplicarea legii salariale echivalente

grilelor pe anul bugetar 2004, iar Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

prin recurs, a solicitat respingerea cererii privind anularea notei de

constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003 și a avizului nr. 5190/2003, ca fiind

inadmisibil, întrucât nu pot fi asimilate unui act administrativ, termenul de

15 iulie 2003, prevăzut de art. XVI alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003,

fiind de recomandare, și nu de decădere.

Recursurile sunt nefondate.

Susținerea Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici, că nota de constatare nu este un act

administrativ și nici nu face parte din categoria actelor pregătitoare,

premergătoare exercitării deciziilor nr. 1194, nr. 1264 și nr. 1266, fiind o

simplă adresă prin care se comunică o anumită opinie în legătură cu înțelesul

unor dispoziții legale și de aceea nu poate fi supusă controlului instanței de

contencios administrativ, ea neavând un caracter obligatoriu și nici nu produce

consecințe juridice în ce privește raporturile de serviciu ale reclamantului,

în mod justificat nu a fost primită de instanță.

Nota este un act premergător

al deciziilor de încadrare și nu poate avea o natură juridică diferită de cea a

actelor juridice pe care le precede, cuprinde dispoziții cu caracter imperativ,

obligatoriu, a produs consecințe juridice, cu efecte asupra raporturilor de

serviciu ale reclamantului, astfel, legal, s-a respins excepția

inadmisibilității capătului de cerere din acțiune privind anularea ei.

Nici susținerea că termenul

de 15 iulie 2003 este de recomandare, și nu de decădere, nu este întemeiată.

Legea nr. 161/2003, „privind

unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților

publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și

sancționarea corupției” cuprinde în Cartea a II-a, intitulată „Modificarea unor

reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției”, Titlul al III-lea,

la art. XVI (1) lit. c), după modificările aduse Legii nr. 188/1999, prin art. XIII

și dispoziții referitoare la Regulamentul de organizare și funcționare al A.N.F.

(art. XIV) și cele referitoare la armonizarea statutelor speciale (art. XV),

obligația autorităților și instituțiilor publice din administrația publică

centrală și locală de a solicita avizul A.N.F., pentru stabilirea funcțiilor

publice până la 1 iunie 2003 [lit. a)], de a face modificările în structura

organizatorică și în statele de funcții, stabilirea numărului de funcții

publice până la 1 iulie 2003 [lit. b)] și de a face reîncadrarea funcționarilor

publici, poate la 15 iulie 2003 [lit. c)].

Modul de redactare este

clar, în sensul că termenul este imperativ, și nu de recomandare.

Respectând dispozițiile

legale, Direcția Generală a Vămilor a emis decizia nr. 1163 din 15 iulie 2003,

prin care s-a procedat la numirea în funcții publice a personalului, în urma

acordării de puncte.

Decizia nr. 1266 din 14

august 2003, prin care s-a procedat la o nouă reîncadrare este nelegală,

întrucât nu respectă aceste dispoziții legale și Ordinul nr. 218/2003 al

Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ce cuprinde

criteriile ce urmează a fi aplicate cumulativ, s-a depășit termenul prevăzut de

lege și cu aplicarea unor criterii suplimentare fără temei legal.

Nu se poate reține că prin

modul folosit de instanță, de soluționare a cauzei s-a ajuns la o promovare

nejustificată și că, instanța se face vinovată de

plus petita

, că ar fi

anulat avizul nr. 5190/2003 al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici,

care nu s-a cerut.

Nici aceste susțineri nu pot

fi primite, deoarece reglementările din art. XVI și XVII din Legea nr. 161/2003

și care nu fac parte din Legea nr. 188/1999, modificată, sunt dispoziții legale

ce au caracterul de norme speciale, derogatorii de la cadrul general (Legea nr.

188/1999, modificată).

În cuprinsul acestor

articole nu se găsesc reglementări care să prevadă că dacă urmare a

reîncadrării (și nu echivalare) funcționarilor, conform modalității stabilite

prin acestea, rezultă o funcție superioară, aceasta nu va avea loc, echivalând

cu o promovare nejustificată.

Pentru a exista

plus

petita

trebuie ca prin obiectul acțiunii să nu ceară ceva, iar în

dispozitivul hotărârii (ceea ce se execută) să se dispună, situație ce nu se

regăsește în cauză.

Cum decizia nr. 1163/2003

este legală, în mod justificat instanța a obligat Autoritatea Națională a

Vămilor, la reîncadrarea reclamantului în funcția publică de consilier superior,

conform acesteia și a dispus plata drepturilor salariale cuvenite ce decurg din

aplicarea legii salariale echivalente grilelor pe anul bugetar 2004.

În consecință, recursurile

fiind nefondate, urmează a fi respinse în baza art. 312 C. proc. civ.

Cum recursurile trebuiau timbrate

cu câte 17.000 lei taxă judiciară de timbru și cu câte 1.500 lei timbru

judiciar, obligație neonorată de recurente, întrucât nu au fost citate cu

această mențiune, urmează ca în baza Legii nr. 146/1997 și O.G. nr. 32/1995, să

se dispună darea lor în debit, cu sumele arătate.

Respinge recursurile

declarate de Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală

Arad și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, împotriva sentinței civile

nr. 11 din data de 17 ianuarie 2005, a Curții de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, ca nefondate.

Dispune darea în debit a

recurentelor, cu câte 17.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru

judiciar.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-10-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7648/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 17 septembrie 2003, reclamantul L.V. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională Vamală Arad și
ÎCCJ 2004-10-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7647/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 11 septembrie 2003, reclamantul R.D. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională Vamală
ÎCCJ 2005-04-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2846/2005
anularea adresei nr. 16721 din 20 august 2003, emisă de Direcția Regională Vamală Arad, precum și a notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003 și a avizului nr. 5190 din 5 august 2003, emise de Agenția Națională a Funcționarilor Public
ÎCCJ 2004-11-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8645/2004
a Funcționarilor Publici, urmează a se respinge acest recurs, ca tardiv introdus. Prin cel de-al doilea recurs, Autoritatea Națională a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Arad, a solicitat respingerea acțiunii, ca prematur formulată, î
ÎCCJ 2004-10-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7616/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 7236 din 11 septembrie 2003, la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul
Sursă