ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4130/2005

Asupra recursurilor de față Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la data de 22 mai 2000 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul C.N.D. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Târgu Jiu, Consiliul județean Gorj, Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Gorj, pentru obligarea acestora la restituirea în natură a suprafeței de teren intravilan de 725 mp învecinat la Nord cu strada M., la Vest cu blocul nr. 5, la Est cu aleea carosabilă și la Sud cu CP 51 parcare. În subsidiar, reclamantul a solicitat în caz că nu se poate restitui în natură, să fie obligați pârâții la restituirea suprafeței de 223,65 mp în perimetrul arătat, cu dimensiunile, de asemenea indicate, iar restul de 501,35 mp să-i fie restituiți în altă parcelă de teren sau contravaloarea acestuia la prețul zilei.

Prin sentința civilă nr. 277 din 19 decembrie 2002, Tribunalul Gorj, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâții Direcția de Servicii Comunale Târgu Jiu, Consiliul Local Târgu Jiu și D.G.F.P. Gorj și Ministerul Finanțelor Publice să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul situat în Târgu Jiu, de o parte și alta a străzii M., în suprafață de 107,45 mp învecinat cu strada M., la Est, cu aleea de blocuri la Sud, cu aleea de acces la bl. 9 și la Vest cu teren al domeniului public. A fost respins capătul de cerere privind restituirea diferenței de teren în natură sau contravaloare. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că din terenul expropriat prin Decretul nr. 227/1969 ce a aparținut recurentului, suprafața de 107,45 mp nu a fost utilizată în termenul prevăzut de lege, conform scopului exproprierii și că nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Consiliul Local Târgu Jiu și D.G.F.P. Gorj care au criticat-o pentru împrejurarea că au fost retrocedate suprafețe de teren care cuprind zone verzi, deci trotuare, auto și pietonale, precum și instalații subterane de interes public. Curtea de apel, din oficiu, a invocat excepția competenței materiale, considerând că obiectul acțiunii îl constituie revendicarea unei suprafețe de teren ce nu a fost supusă exproprierii, competența în primă instanță revenind judecătoriei, valoarea terenului fiind sub 2 miliarde lei. Ca urmare, prin decizia nr. 66 din 14 mai 2002 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, au fost admise apelurile, a casat sentința nr. 277 din 19 decembrie 2002 și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Târgu Jiu.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul Local Târgu Jiu, care a criticat soluția, pentru greșita interpretare a temeiului acțiunii art. 480 C. civ., în realitate acțiunea purtând asupra unui teren moștenit de reclamant (3080 mp) din care 2355 mp au fost expropriați, prin Decretul nr. 227/1969. Suprafața de teren rămasă liberă și pretinsă de reclamant neputând fi retrocedată, întrucât face parte din planul de sistematizare pentru care s-a făcut exproprierea, fiind vorba de suprafața liberă necesară în jurul blocurilor. Curtea Supremă de Justiție (denumită așa la acea dată) prin decizia civilă nr. 375 din 4 februarie 2003 a admis recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, a casat decizia nr. 66 din 14 mai 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și a trimis cauza aceleiași instanță, pentru rejudecarea apelurilor.

Pentru a decide astfel, a reținut, în esență, că acțiunea în revendicare, nu este întemeiată în drept de reclamant, dar acesta face precizarea situației de fapt, exproprierea unei suprafețe de teren din care au rămas neutilizați 725 mp, prin care se justifică acțiunea în revendicare. Rejudecând cauza, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 348 din 20 noiembrie 2003, a respins ca nefondate apelurile declarate de Consiliul Local Târgu Jiu și pârâta Administrația Financiară și Trezoreria Târgu Jiu, în numele D.G.F.P. Gorj și a Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 277 din 19 decembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Gorj.

Pentru a decide astfel a reținut, că în speță exproprierea și-a produs efectele numai în ceea ce privește suprafața de teren afectată de utilități publice, iar pentru diferența de 107,45 mp această suprafață nefiind afectată de detalii de sistematizare poate fi restituită în natură, așa cum corect a stabilit și prima instanță. Împotriva acestei ultime hotărâri, au declarat recurs, Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, a susținut că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocând faptul că, terenul în litigiu a intrat în planul de urbanism al localității, întrucât pe terenul expropriat s-a construit un obiectiv de utilitate publică, respectiv cartierul de locuințe 9 M.M., cu utilitățile aferente, deci, parcări, spații verzi, spații de joacă pentru copiii, platforme gospodărești.

A mai învederat faptul că intimatul reclamant a formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, soluționată prin dispoziția nr. 1696 din 4 iulie 2003, emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu, necontestată de intimatul reclamant (acesta din urmă, cu adresa nr. 305 din 7 ianuarie 2004, exprimându-și acordul cu privire la oferta constând în despăgubiri și echivalent pentru restul terenurilor expropriate în cuantum de 2.713.493.000 lei). Recurentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât pentru terenul în litigiu nu a operat transmiterea dreptului de proprietate în folosul acestuia, pe de o parte, și greșita obligare la plata cheltuielilor de judecată, pe de altă parte.

Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce succed. Terenul în litigiu a fost expropriat prin Decretul nr. 227 din 19 martie 1969, declarat de „utilitate publică” și trecut în proprietatea statului împreună cu alte terenuri, pentru construirea cartierului de blocuri 9 M.M. Terenul nu a fost preluat pur și simplu, ci sub condiție rezolutorie pentru expropriator, iar pentru expropriat sub condiție suspensivă. In cauză, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică imobiliară, în urma căruia s-a constatat că suprafața neafectată de construcții definitive este de 107,45 mp. Conform actelor depuse la dosarul cauzei, construcțiile au fost finalizate, potrivit planului de sistematizare, care cuprinde amplasamentele blocurilor, rețelele tehnico–edilitare subterane aferente, amenajare spații verzi, trotuare, alei pentru circulație auto și pietonală, platforme gospodărești, locuri de joacă pentru copiii.

Ca urmare, expropriatul a pierdut dreptul de proprietate, ținând de esența condiții suspensive, ca modalitate a actului juridic civil, deoarece terenul a fost folosit scopului pentru care a fost preluat. Pe de altă parte, prin dispoziția nr. 1696 din 4 iulie 2003, emisă de Primarul Municipiului Târgu Jiu (dosar nr. 784/2004), intimatului reclamant i s-a restituit în natură suprafața de teren de 330 mp, situat în Târgu Jiu, strada M., fără nr., iar pentru diferența de 3827,75 mp care nu se poate restitui în natură, i s-a făcut o ofertă privind restituirea în echivalent. La data de 7 ianuarie 2004, intimatul reclamant prin cerere înregistrată sub nr. 305 (dosar nr. 7840/2004) acceptă oferta de 2.713.493.000 lei, reprezentând despăgubiri în echivalent pentru terenurile expropriate, fără a mai avea alte pretenții.

Prin urmare, în temeiul art. 312 alin. (1) cu referire la art. 314 C. proc. civ., va admite recursurile declarate, va casa decizia atacată, precum și sentința civilă nr. 277 din 19 decembrie 2000, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, iar pe fond va respinge acțiunea civilă introdusă de reclamanatul C.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei nr. 348 din 20 martie 2003, a Curții de Apel Craiova, secția civilă. Casează decizia atacată precum și sentința civilă nr. 277 din 19 decembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, iar pe fond respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă introdusă de reclamantul C.D. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2005.