ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3829/2005

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 16 februarie 2004, reclamantul N.B. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor - Serviciul Independent de Evidență Informatizată a Persoanei București, pentru: - anularea măsurii de suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului luată de pârât, prin adresa nr. 860657 din 13 noiembrie 2003; - obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantumul reprezentând echivalentul în lei la data plății sumei de 10.000 Euro, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1276 din 18 mai 2004, a admis în parte acțiunea, a anulat, ca nelegală, măsura suspendării temporare a dreptului de folosire a pașaportului ce a fost comunicată reclamantului, prin adresa nr. 860657 din 13 noiembrie 2003, a obligat pe pârât să plătească reclamantului, daune morale în cuantum reprezentând echivalentul în lei la data plății efective a sumei de 1000 Euro, precum și la 5.337.000 lei cheltuieli de judecată. Împotriva sus-menționatei sentințe au declarat recurs, reclamantul și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate. Prin recursul declarat potrivit art. 304 1 C. proc. civ., reclamantul a susținut că instanța nu a apreciat corect întinderea prejudiciului moral suferit ca urmare a măsurii de suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului, încât se impune obligarea pârâtului la plata sumei de 10.000 Euro în echivalent în lei la data plății efective.

Pârâtul a susținut nelegalitatea hotărârii potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că în mod greșit instanța a dispus obligarea sa la plata daunelor morale în cuantum de 1000 Euro, deși se impunea respingerea acțiunii sub acest aspect. Recursurile sunt nefondate. Măsura de suspendare temporară a dreptului de folosire a pașaportului de către reclamant, luată de pârât, prin adresa nr. 860657 din 13 noiembrie 2003, în mod corect a fost apreciată de instanța de fond, ca fiind nelegală, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. d) din O.G. nr. 65/1997, aprobată prin Legea nr. 216/1998, încât creanța pentru care reclamantul este urmărit, nu este confirmată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, iar creanța este sub plafonul de 25 de milioane lei stabilit de legiuitor.

Reclamantul a fost împiedicat prin măsura dispusă și constatată, ca fiind nelegală, să-și exercite dreptul la liberă circulație, încât obligarea pârâtului la plata daunelor morale, în cuantum de 1000 Euro, în echivalentul în lei la data plății efective, reprezintă o despăgubire rezonabilă, de natură a acoperi prejudiciul creat părții reclamante, atât în planul vieții personale, cât și al imaginii publice, în raport cu locul de muncă avut de acesta. Ca atare, nu se poate reține nelegalitatea hotărârii atacate, sub aspectul daunelor morale la care pârâtul a fost obligat către reclamant; recursurile declarate de reclamant și pârât fiind nefondate, urmează să fie respinse ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei și de N.B. împotriva sentinței civile nr. 1276 din 18 mai 2004 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2005.