ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8856/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8856/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 926 din 8
septembrie 2004, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de
reclamanta G.M. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și în
consecință, a dispus anularea hotărârii nr. 13477 din 11 martie 2004, emisă de
pârâtă. A obligat pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată
în perioada 11 septembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile
bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu
modificările ulterioare, începând cu data de 1 august 2003.
În motivarea soluției s-a reținut că
reclamanta a făcut dovada că împreună cu părinții, a fost nevoită să se
refugieze la data de 11 septembrie 1940, în Câmpia Turzii și apoi la București, până în luna martie 1945.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o în temeiul art.
304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând în esență că reclamanta nu a făcut
dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990
și nici dovada că este cetățean român.
Recursul este nefondat.
Se reține că cererea reclamantei în
justiție a fost formulată în condițiile Legii nr. 29/1990, cu respectarea
prevederilor art. 5 din lege, solicitând anularea hotărârii nr. 13477 din 11
martie 2004, emisă de pârâtă, anterior înregistrării acțiunii, la instanța de
fond.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G.
nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acestei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până 6 martie 1945, a suferit
persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate. Rezultă că
obiectul și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi
compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de
regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Din probele administrate în cauză,
rezultă că reclamanta se încadrează în prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată
prin Legea nr. 189/2000, aceasta făcând și dovada că este cetățean român.
Ca atare, instanța de fond a reținut
corect situația de fapt și a interpretat judicios dispozițiile legale aplicabile.
Pe cale de consecință, recursul
declarat de pârâtă este nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 926 din 8 septembrie
2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 decembrie 2004.