ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1063/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 15373 din 29 iunie

2005, reclamanta M.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 17477 din 18 mai 2005, emisă de pârâtă

și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 611

din 5 octombrie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta M.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și a dispus

anularea hotărârii nr. 17477 din 18 mai 2005, emisă de pârâtă. A obligat pârâta

să-i recunoască reclamantei, statutul de persoană refugiată pentru perioada 30

septembrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare,

începând cu data de 1 aprilie 2004.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamanta a fost nevoită să părăsească, împreună cu familia, localitatea de

domiciliu, făcând dovada că a avut de suferit de pe urma acestei refugieri

forțate, astfel că excluderea sa de la beneficiul acordat de lege, refugiaților,

este nelegală.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru

nelegalitate, susținând, în esență, că, întrucât schimbarea domiciliului

reclamantei a avut loc în luna martie 1940, deci anterior perioadei de început

a refugiului, aceasta nu poate avea calitatea de beneficiar al prevederilor

Legii nr. 189/2000.

Examinând sentința atacată, în

raport cu motivul de recurs, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Art. 2 din Normele de aplicare a

prevederilor O.G. nr. 105/1999 prevede că persoana strămutată este aceea care a

fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă

localitate, din motive etnice.

Din probele administrate în cauză

rezultă că părăsirea domiciliului de către reclamantă, împreună cu familia sa,

din nordul Ardealului, satul Nasal - Gherla, județul Cluj și refugierea în

localitatea Geaca, județul Cluj, a fost determinată de persecuțiile etnice care

se exercitau asupra românilor, de către regimul instaurat după data de 6

septembrie 1940, urmare a Dictatului de la Viena.

Din declarațiile martorilor P.P. și

B.I. la rândul lor, beneficiari ai prevederilor Legii nr. 189/2000, rezultă că

reclamanta, împreună cu familia sa, a fost nevoită să se refugieze din

localitatea de domiciliu, în comuna Geaca, județul Cluj, din septembrie 1940,

până în martie 1945, din cauza persecuțiilor etnice, așa cum a reținut și

instanța de fond.

În consecință, soluția pronunțată de

instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul, nefondat, urmează să

fie respins, în temeiul art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 611 din 5 octombrie 2005 a Curții de Apel Clu, secția comercială, de contencios administrativ fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 martie 2006.