ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 530/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 2957 din 6 aprilie

2005, reclamanta L.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16922 din 18 martie 2005, emisă de

pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri, prin care să-i

acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 427

din 21 iunie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de

reclamanta L.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj. A

dispus anularea hotărârii nr. 16922 din 18 martie 2005, emisă de pârâtă și a

obligat pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada

15 noiembrie 1941 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute

de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 martie 2005.

În motivarea soluției s-a reținut că

probele testimoniale existente în dosar, actele de stare civilă ale reclamantei

și hotărârea emisă de pârâtă, în favoarea surorii reclamantei, atestă refugiul

reclamantei, împreună cu familia sa, din localitatea de domiciliu, într-o altă

localitate, în perioada 11 noiembrie 1941 - martie 1945.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru

nelegalitate, susținând, în esență, că din actele depuse în dosarul cauzei

rezultă că reclamanta și-a schimbat domiciliul, anterior perioadei de început

de refugiu prevăzută de lege, respectiva schimbare a domiciliului nefiind

determinată de persecuții etnice.

Examinând cauza, în raport cu

motivul de recurs invocat, precum și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul este fondat.

Potrivit prevederilor art. 1 lit. c)

din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate

de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940,

până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată

prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această

ordonanță, persoana, cetățean român, care, în perioada arătată, a avut de

suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate,

decât cea de domiciliu.

Potrivit art. 2 din Normele de

aplicare a O.G. nr. 105/1999, aprobată prin H.G. nr. 127/2002, prin persoana

strămutată în altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care

a fost nevoită să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice,

între altele fiind enumerate și persoanele refugiate.

Rezultă, așadar, în mod expres că,

refugiul - schimbarea domiciliului trebuie să se fi produs ca urmare a

persecuțiilor etnice la care a fost supusă persoana respectivă.

Or în cauză, reclamanta, împreună cu

familia, și-a schimbat domiciliul din satul Copru, județul Cluj, în satul

Cătina, județul Cluj (deci pe teritoriul aceluiași județ), în luna iunie 1940,

potrivit declarațiilor martorilor, perioadă anterioară, deci, lunii septembrie 1940.

Schimbarea domiciliului nefiind determinată de persecuții etnice, nu poate

atrage pentru intimată, calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr.

189/2000.

Ca atare, în temeiul art. 4 alin.

(4) din O.G. nr. 105/1999 și art. 312 și 314 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentința atacată și pe fond, se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 427 din 21 iunie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează hotărârea atacată și pe

fond, respinge acțiunea formulată de L.M.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.