ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 539/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 15623 din 11 iulie

2005, reclamanta K.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16394 din 24 februarie 2005, emisă de

pârâtă și obligarea acesteia să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 553

din 22 septembrie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamanta K.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj. A dispus

anularea hotărârii nr. 16394 din 24 februarie 2005, emisă de pârâtă. A obligat

pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 15

august 1942 - 15 februarie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările

ulterioare, începând cu data de 1 februarie 2004.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamanta a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu și a făcut

dovada că a suferit prejudicii în urma refugierii forțate, astfel că excluderea

sa de către pârâtă, de la beneficiul acordat de lege, refugiaților, este

nelegală.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o în temeiul

art. 304 C. proc. civ., pentru nelegalitate, susținând, în esență, că instanța

a interpretat greșit legea, întrucât simplul fapt al naționalității române nu

poate duce la concluzia că părăsirea domiciliului a fost determinată de o

persecuție etnică, că reclamanta „s-a refugiat” din localitatea Vlaha, județul

Cluj, care se afla sub administrația Statului român.

Examinând sentința atacată, în

raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale

incidente pricinii și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată

că recursul este fondat.

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, este

beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, persoana, cetățean român, care,

în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la

6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Conform art. 2 din Normele de

aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002,

prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată, se înțelege

persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul

în altă localitate, din motive etnice.

În cauză, reclamanta nu a dovedit că

schimbarea domiciliului, respectiv părăsirea localității de domiciliu, Vlaha,

județul Cluj și refugiul în comuna Luna de Sus, s-ar fi datorat persecuțiilor

etnice la care ar fi fost supusă, persecuția invocată trebuia probată, ceea ce

reclamanta nu a făcut.

Se reține că schimbarea domiciliului

s-a făcut dintr-o localitate aflată sub autoritatea Statului român, într-un

teritoriu aflat, de asemenea, sub autoritatea Statului român, în condițiile în

care Statul român nu și-a persecutat etnic cetățenii, indiferent de etnia

acestora.

Ca atare, mutarea dintr-o

localitate, în alta, din motive personale sau din motive de război, nu se

încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.

De altfel, în dosarul de fond s-a

depus în extras lucrarea „Recensământul din 1941”, la pag. 181 din lucrare, la

lit. V) este înscrisă localitatea Valaha (Săvădisla) Cluj, iar la pag. 136, în

„Plasa Câmpia Turzii”, la poziția 10 este înscrisă localitatea Luna, dovadă a

apartenenței la Statul român, a localității de domiciliu a reclamantei, cât și

a localității unde aceasta „s-a refugiat”. În același sens este și adresa nr.

C/3969 din 9 decembrie 2004, a Arhivelor Naționale - Direcția Județeană Cluj,

care atestă că reclamanta nu figurează în documentele deținute pentru perioada

refugiului, 1942 - 1945, ca și copiile unor declarații din anul 1942 ale

locuitorilor din Vlaha, județul Cluj, trimise pârâtei, de Arhivele Naționale -

Direcția Județeană Cluj.

În consecință, recursul fiind

fondat, va fi admis. Se va casa hotărârea atacată și rejudecând cauza în fond,

se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 553 din 22 septembrie

2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată și în fond,

respinge acțiunea.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.