ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 537/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 15895 din 18 iulie

2005, reclamantul G.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16256 din 23 februarie 2005, emisă de

pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al

prevederilor Legii nr. 189/2000 și să-i acorde drepturile aferente.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 567

din 26 septembrie 2005, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată

de reclamantul G.I. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj și în

consecință, a anulat hotărârea nr. 16256 din 23 februarie 2005, emisă de pârâtă.

A obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în

perioada 15 iunie 1942 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești

prevăzute de O.G. nr. 105/l999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie 2005. În motivarea

soluției s-a reținut că declarațiile martorilor și actele de stare civilă ale

reclamantului atestă, cu caracter unitar, împrejurarea că reclamantul s-a

refugiat, împreună cu familia, „din localitatea de domiciliu, într-o altă

localitate, în luna iunie 1942, reîntoarcerea fiind în luna octombrie 1944”.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru

nelegalitate, susținând, în esență, că instanța a interpretat greșit legea,

întrucât simplul fapt al naționalității române nu poate duce la concluzia că

părăsirea domiciliului a fost determinată de o persecuție etnică, că

reclamantul „s-a refugiat” din localitatea Vlaha, județul Cluj, care se afla

sub administrația Statului român.

Examinând sentința atacată, în

raport cu critica formulată, probele administrate în cauză, dispozițiile legale

incidente pricinii și potrivit art. 304

1

C. proc. civ., se constată

că recursul este fondat.

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, este

beneficiară a prevederilor O.G. nr. 105/1999, persoana, cetățean român, care,

în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la

6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, dacă a fost

refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.

Conform art. 2 din Normele de

aplicare ale prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002,

prin persoană care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă

localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată

să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.

În cauză, reclamantul nu a dovedit

că schimbarea domiciliului, respectiv părăsirea localității de domiciliu, Vlaha

și refugiul la Cluj s-ar fi datorat persecuțiilor etnice la care ar fi fost

supus, persecuția invocată trebuia probată, ceea ce reclamantul nu a făcut.

Se reține că schimbarea domiciliului

s-a făcut dintr-o localitate aflată sub autoritatea Statului român, într-un

teritoriu aflat, de asemenea, sub autoritatea Statului român, în condițiile în

care Statul român nu și-a persecutat etnic cetățenii, indiferent de etnia

acestora.

Ca atare, mutarea dintr-o

localitate, în alta, din motive personale sau din motive de război, nu se

încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000.

De altfel, în dosarul de fond s-a

depus extras din lucrarea „Recensământul din 1941”, la pagina 181 din lucrare

la lit. V) este înscrisă localitatea Vlaha (Săvădisla), județul Cluj, dovadă a

apartenenței la statul român, a localității de domiciliu a reclamantului. În

același sens este și adresa nr. C/2450 din 28 septembrie 2004 a Arhivelor

Naționale - Direcția Județeană Cluj, care atestă că familia reclamantului nu figurează

în documentele privind perioada refugiului, 1940 - 1945, ca și copiile unor

declarații din anul 1942 ale locuitorilor din Vlaha, județul Cluj, trimise

pârâtei, de Arhivele Naționale - Direcția Județeană Cluj.

În consecință, recursul fiind

fondat, va fi admis. Se va casa hotărârea atacată și rejudecând cauza în fond,

se va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 567 din 26 septembrie

2005 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată și în fond,

respinge acțiunea formulată de G.I.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.