Decizia nr. 1338/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Arad, anularea hotărârii nr. 265 din 5 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri care să constate că perioada 28 ianuarie 1961 - 6 decembrie 1962 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002. În motivarea acțiunii, s-a arătat că, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, pârâta a refuzat să-i acorde drepturile solicitate. Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea, a anulat hotărârea atacată și a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să constate că perioada menționată de reclamant, se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002, reținând, în esență, că reclamantul a făcut dovada efectuării stagiului militar într-un detașament de muncă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, susținând că, din actele dosarului nu rezultă că detașamentele de muncă în care a lucrat reclamantul, au făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii, ori de prevederile Legii nr. 309/2002 beneficiază numai persoanele care au efectuat stagiul militar în aceste detașamente de muncă, în perioada 14 ianuarie 1950 - 28 februarie 1961. Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare: Din livretul militar al reclamantului P.N. rezultă că acesta a efectuat stagiul militar în perioada 28 ianuarie 1961 - 6 decembrie 1962, la U.M. 01615 Brașov. Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Deci, prin această reglementare, legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite cumulativ de către persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi satisfăcut stagiul militar în detașamente de muncă, în perioada 1950 - 1961, iar detașamentul de muncă să fi făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Or, în cauză, recurentul-reclamant a satisfăcut stagiul militar în unități militare din sistemul fostului Minister al Forțelor Armate, motiv pentru care se constată că recursul este fondat și în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., urmează să fie admis.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Arad împotriva sentinței civile nr. 264 din 27 aprilie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul P.N. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2005.