ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 584/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. 43/ P din 18 mai 2004, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) și d) C. proc. pen., cu privire la infracțiunile prevăzute de art. 180 alin. (2), art. 192 alin. (2), art. 206, art. 217 alin. (1) și art. 248 C. pen., reclamate de H.A., H.A.C., H.D., H.M. și H.I., împotriva lucrătorilor de poliție R.T., S.V., C.I., Z.M., C.R., O.H., P.I., B.L., M.E. și R.L. din cadrul C.Z.C.C.O.A. Cluj și a procurorului șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș – A.D. În cuprinsul rezoluției se arată că, primarul com.

Moisei, numitul H.A. s-a adresat cu plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a lucrătorilor de poliție și magistratului menționați mai sus pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, amenințare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Ulterior, au formulat plângeri H.M., mama sus-numitului H.A.C. fiul, precum și H.D. și H.I., frații acestuia, prima vizând infracțiunile de violare de domiciliu și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cel de al doilea, infracțiunile de lovire, amenințare și calomnie, iar ultimii, infracțiunile de calomnie și distrugere.

În cuprinsul sesizărilor s-a arătat că, la data de 2 februarie 2004, lucrătorii de poliție menționați au pătruns, în mod abuziv, pe proprietățile petenților, prin depășirea limitelor permise de autorizația de percheziție nr. 512 eliberată la aceiași dată de către președintele judecătoriei Vișeul de Sus, ocazie în care l-au bruscat și amenințat pe H.A.C., au provocat avarii unui autoturism aparținând lui H.D. și au forțat ușile garajului aparținând lui H.I. Totodată, s-a cerut extinderea cercetărilor și pentru infracțiunile de calomnie, întrucât în mass media locală s-au comunicat date de natură să aducă atingere imaginii familiei H. În motivarea rezoluției de neînceperea urmăririi penale se reține că din cercetările efectuate în cauză s-a apreciat că susținerile reclamanților nu au suport probator.

Nemulțumiți de soluția adoptată în cauză, cei cinci petiționari s-au adresat cu plângere Curții de Apel Cluj, solicitând infirmarea acesteia și trimiterea cauzei procurorului competent în vederea începerii urmăririi penale împotriva celor zece lucrători de poliție și a procurorului A.D., pentru infracțiunile reclamate, considerând că în cauză cercetările nu sunt complete iar o parte din probele administrate au fost greșit interpretate. Procedând la judecarea cauzei în fond, instanța astfel sesizată a pronunțat sentința penală nr. 45 din 19 octombrie 2004, prin care a respins plângerile formulate de petenți, reținând în esență că fiind sesizate despre faptul că H.A., H.G. din com. Moisei, jud. Maramureș, dețin ilegal autoturisme de proveniență străină, organele locale de poliție s-au adresat Judecătoriei Vișeu care la data de 2 februarie 2004 a autorizat efectuarea unei percheziții la domiciliul acestora.

În considerentele sentinței se arată că percheziția s-a extins și la alte imobile aparținând mamei și fraților celor două persoane bănuite, unde s-ar fi descoperit un autoturism marca Mitsubiski care nu aparținea acestora însă nu a putut fi ridicat pentru continuarea cercetărilor, întrucât în urma unei „diversiuni” pusă la cale de petiționari, autoturismul respectiv a dispărut. În finalul hotărârii se concluzionează că în cauză nu s-a făcut dovada săvârșirii niciuneia din infracțiunile reclamate, percheziția efectuându-se cu respectarea dispozițiilor legale. Împotriva acestei hotărâri petenții au declarat prezentul recurs, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate și netemeinicie. Așa cum au arătat și în cuprinsul plângerii adresate instanței de fond, aceștia susțin că lucrătorii de poliție cât și magistratul, reclamați nu au respectat autorizația de percheziție eliberată de Judecătoria Vișeu, care privea numai pe H.A.

și H.G., efectuând abuziv percheziții și la domiciliile celorlalți membri de familie, deși aveau locuințe separate, adresându-le insulte și amenințări, degradându-le și unele bunuri, aspecte care nu au fost elucidate în cursul cercetărilor. Recursul este fondat. Potrivit art. 3 și 4 C. proc. pen., în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și la persoana făptuitorului, organele de urmărire penală și instanțele de judecată fiind obligate să aibă rol activ în desfășurarea procesului penal. Din actele dosarului rezultă că atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată nu s-au conformat dispozițiilor procedurale menționate, în sensul că nu au manifestat rol activ pentru aflarea adevărului, o serie de aspecte esențiale ale cauzei nefiind clarificate.

Astfel, nu s-au stabilit împrejurările concrete în care s-au efectuat perchezițiile din 2 februarie 2004 în domiciliile petenților H.D., H.M., H.A.C. și H.I., autorizația eliberată de Judecătoria Vișeu referindu-se numai la H.A. și H.G. Deși din actele dosarului rezultă că activitățile desfășurate de polițiști cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile petenților au fost înregistrate pe bandă video, aceste benzi nu au fost transcrise integral și atașate la dosar, din schițele și fotografiile existente nerezultând clar modul de amplasare al imobilelor percheziționate, detaliile necesare cu privire la autoturismul marca Mitsubiski Pojero despre care se pretinde că se afla ascuns în domiciliul unuia dintre petiționari, și că era deținut ilegal.

Nu rezultă, de asemenea, dacă autoturismul respectiv a fost găsit în final și ce s-a stabilit în legătură cu acesta. În cauză nu au fost clarificate nici faptele de calomnie prin presă sesizate de petentul H.A., la dosar nefiind atașate copii de pe articolele din presa locală la care acesta se referă. În consecință, recursurile declarate în cauză fiind întemeiate, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., urmează a fi admise, a se casa sentința atacată, a se desființa rezoluția de neînceperea urmăririi penale nr. 43/ P din 18 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a se trimite cauza la același parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru faptele sesizate de petenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de petenții H.A.C., H.D., H.M. și H.I. împotriva sentinței penale nr. 45 din 19 octombrie 2004 a Curții de Apel Cluj. Casează sentința penală atacată. Desființează rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 43/ P din 18 mai 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Trimite cauza în vederea începerii urmăririi penale, pentru faptele sesizate de petenți, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2005.