ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.10.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6068/2005

HOTĂRÂRE
27.10.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6068/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 29 din 31

mai 2005 a Curții de Apel Cluj s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petenta B.O.V. împotriva soluției dată în dosarul penal nr. 9/P/2005 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

S-a reținut, în fapt, că prin

plângerea adresată instanței petenta a solicitat infirmarea soluției adoptate

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 9/P/2005, privind

pe intimații P.A., B.S. și S.V., considerând că în calitatea lor de polițiști

cei trei au comis infracțiunea de abuz în serviciu.

Prima instanță, examinând motivele

invocate de petentă, a reținut că prin rezoluția din 7 februarie 2005 Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosar nr. 9/P/2005, a dispus neînceperea

urmăririi penale față de polițiștii B.S., P.A. și S.V. sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu prin îngrădirea unor

drepturi și neglijență în serviciu.

Prin aceeași rezoluție s-a dispus

trimiterea cauzei spre competentă soluționare Curții de Apel Cluj cu privire la

infracțiunea de insultă și calomnie săvârșită de aceiași autori.

Curtea de Apel Cluj, soluționând

cauza sub acest din urmă aspect, în baza art. 11 pct. 2 lit. b), combinat cu art.

10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal față de

cei trei făptuitori pentru săvârșirea infracțiunilor de insultă și calomnie.

În ce privește neînceperea urmăririi

penale dispusă față de intimați prin rezoluția atacată, prima instanță a

reținut că în urma pronunțării divorțului dintre petentă și soțul său, aceasta

era obligată să își clarifice și situația adresei de domiciliu din actul de

identitate, deoarece prin hotărârea judecătorească de divorț s-a dispus și

asupra folosinței locuinței comune.

Ca urmare, intimații în cadrul

exercitării obligațiilor de serviciu au procedat la îndeplinirea unor acte

specifice în vederea stabilirii domiciliului în actele de stare civilă ale

petentei.

S-a constatat, în urma verificării dosarului

de urmărire penală în care s-a dat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale

atacată, că în mod corect nu a fost reținută în sarcina intimaților săvârșirea

vreunei activități infracționale.

Împotriva sentinței pronunțată de

prima instanță petiționara B.O.V. a declarat recurs, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea hotărârii și în urma

rejudecării admiterea plângerii sale și desființarea rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale atacate, cu consecințele ce decurg din admiterea cererii sale,

inclusiv acordarea cheltuielilor de judecată și a unor daune morale.

Recursul nu este întemeiat.

Analizând rezoluția atacată,

respectiv actele existente la dosar Înalta Curte constată, că soluția dată de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, de neîncepere a urmăriri penale față

de intimați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor imputate acestora de către

petiționară, este corectă atâta timp cât în cauză nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunilor respective.

Din verificările efectuate a

rezultat că intimații, în calitate lor de polițiști și-au îndeplinit

atribuțiile de serviciu cu bună credință, în condițiile legii, așa încât nu se

poate reține în sarcina acestora comiterea vreunei infracțiuni dintre cele la

care se referă recurenta.

Așa fiind, hotărârea primei

instanțe, de respingere a plângerii formulate de petiționară este corectă,

astfel că recursul declarat de aceasta apare ca nefondat și va fi respins, ca

atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara B.O.V. împotriva sentinței penale nr. 29 din 31 mai

2005 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petiționara să plătească suma

de 120 lei (1.200.000 lei) cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27

octombrie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1342/2010
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 85 din 13 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj s-a admis plângerea formulată de petenta T.F., împotriva rezoluția procurorului din 24 ma
ÎCCJ 2006-02-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 692/2006
deliberând asupra recursului declarat de petiționarul P.V. împotriva sentinței penale nr. 38 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori la 4 iulie 2005 în dosarul nr. 5694/RG/2005, constată următoarele: Prin Rezoluția dat
ÎCCJ 2006-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1474/2006
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Petiționara O.M., în conformitate cu art. 275 și art. 278 C. proc. pen., s-a adresat cu plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești pentru a
ÎCCJ 2005-05-05
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2827/2005
urmare, s-a concluzionat că soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză, este legală și temeinică, astfel că plângerea petentei nu poate fi admisă. Petiționara T.V., prin procuratorul T.V., soțul ei, a declarat recurs împotriv
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 475/2006
tă în cauză. Petiționarul a pretins că în felul acesta magistratul B.I. i-a favorizat pe inculpații B.P. și B.M. chemați în judecată într-o plângere prealabilă pentru infracțiunile de amenințare, insultă și calomnie, prevăzute de art. 193,
Sursă