ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7076/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 6 ianuarie 2004, la Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ, sub nr. 160, reclamanta V.I. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, pentru ca în contradictoriu cu aceasta, să se dispună anularea hotărârii nr. 8550 din 9 decembrie 2003 și obligarea de a-i acorda drepturile prevăzute de art. 1 lit. e) din Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamantă, că s-a născut la 14 octombrie 1941, în municipiul Timișoara, unde părinții săi au fost strămutați din municipiul Cluj, după Dictatul de la Viena, începând cu luna septembrie 1940. Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 77, pronunțată la 10 februarie 2004, a admis acțiunea formulată de reclamantă, a anulat hotărârea nr. 8550 din 9 decembrie 2003, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i elibereze o nouă decizie, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de art. 1 lit. e) din Legea nr. 189/2000, modificată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut din probele administrate în cauză, că reclamanta s-a născut în perioada refugiului părinților, din municipiului Cluj, în municipiul Timișoara, că având același domiciliu, beneficiază de prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000 și că precizările emise de Casa Națională de Pensii, se referă la prevederi legale privitoare la filiație, care nu au legătură cu Legea nr. 189/2000. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, invocând nelegalitatea, în motivarea acestuia invocând „Precizările nr. 3233” din 2 septembrie 2002. Recursul este nefondat. Curtea, verificând actele dosarului, urmează să constate că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, este legală și temeinică.

Este de necontestat că reclamanta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, dobândind din acel moment, același statut. Invocarea de către recurentă, a Precizărilor nr. 3233 din 2 septembrie 2002, nu pot fi avute în vedere, așa cum corect a reținut și instanța de fond, ele fiind lipsite de forță juridică, vizând aspecte legate de filiație, și nu de drepturile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 189/2000. Față de aceste considerente, Curtea urmează ca în conformitate cu art. 312 C. proc. civ., să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 77/PI din 10 februarie 2004, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2004.